Penitenciarele, recompensa slugilor

Veţi citi o parte din povestea incredibilă a unui funcţionar al statului român. Povestea unui tânăr şcolit pe fonduri europene pentru a fi manager într-o zonă sensibilă a societăţii, cea a penitenciarelor, şi care a fost tras pe linie moartă numai şi numai pentru că s-a schimbat ministrul Justiţiei, iar acesta, Chiuariu pe numele lui, avea nevoie de postul de manager şi director adjunct pentru a-şi răsplăti colegii de la Iaşi, procurori, colegi de suferinţe provinciale aduşi să-şi facă plinul de bani la Bucureşti.

Reporter: Ce faceţi de două luni la Penitenciare ?
Sorin Dumitraşcu: Nimic.
Rep.: De ce ?
S.D.:Nu mi se dă de lucru. Le e teamă că o să-mi fac bine treaba. Şi atunci e greu să ataci, să-i găseşti ceva unuia care-şi face bine treaba. Niciodată nu mi s-a reproşat ceva professional, mi-au reproşat doar că m-a adus ministrul Macovei, că nu am fost prieten cu cine trebuia, că nu m-am pus bine cu noul ministru.
Rep.: Aţi fost pregătit de către Guvernul României să fiţi manager al Administraţiei Penitenciarelor.
S.D.: Da. Pregătirea mea a costat 30.000 de euro. Am terminat în 2005 un master în Anglia, un an la o şcoală specială de administraţie. Selecţie făcută de experţi străini.
Rep.: Chiuariu v-a cerut ceva anume ?
S.D. Nu, pur şi simplu m-a schimbat din funcţie. Avea nevoie de postul meu pentru un procuror din Iaşi. Acesta este Gheorghe Şpaiuc. Înainte de asta, avusese loc numirea colegului de facultate al ministrului Chiuariu, Marius Iosif, în funcţia de director plin.

Preluare din “Academia Caţavencu”, nr. 48/2007

Sorin Dumitraşcu: La stat nu merge, dom’le! Vrei să faci treabă, te dau afară. Ei, las’ că, la pregătirea mea, fac un credit şi construiesc un penitenciar privat. Când o fi să fie, tot la mine s-or înghesui să tragă Chiuariu şi ai lui! (glumă “Academia Caţavencu”)

P.S. Şi să mai spună cineva că Tăriceanu nu are ca principală preocupare problemele oamenilor. Ale oamenilor din PNL, desigur. Carnetul de membru PNL bate masterul.