Documentare (II)

Vezi si Documentare (I), Filme online (III), Filme online (I), Filme online (II), Filme de referinta, Documentare (III).

KGB-ul și războiul clandestin împotriva României
Un film documentar despre adevăruri incendiare, despre dizidenţă şi dezinformare, despre un război clandestin care a avut ca ţintă România. Adevăruri incomode despre spioni, defectori, agenţi dubli, operaţiuni secrete şi figuri controversate: Caraman, Pacepa, Bodnăraş. Despre oamenii Cominternului. Un film documentar despre ultimii 70 de ani de istorie, despre România necunoscută. Alta decât cea pe o ştim din manuale. Opiniile unui american (Larry Watts) despre istoria României în războiul secret şi a Blocului Estic, completate, confirmate sau contestate de istoricii noştri (Florin Constantiniu, Dinu C. Giurescu, Mihai Retegan, Ioan Scurtu, Cristian Troncotă, Laurenţiu Constantiniu).

Americanul Larry Watts ne propune o reconsiderare a ultimului secol de istorie, în baza documentelor desecretizate din ţările Pactului de la Varşovia. Realizat pe baza informațiilor incendiare din cartea intitulată „Fereşte-mă Doamne de prieteni”, documentarul scoate la lumină un adevărat război clandestin al blocului sovietic împotriva României, bazându-se pe arhivele serviciilor secrete. Deseori românii s-au întrebat de ce nu mai vin americanii. Acest film documentar, “Moştenirea clandestină”, oferă câteva răspunsuri….
Partea I

Partea a II-a


“Fabrica” de bani – Biserica Ortodoxă Română
Trei miliarde de euro: la această sumă se ridică averea Bisericii Ortodoxe Române. Cel mai mare cult din România deţine peste 70.000 de hectare de pădure şi teren arabil, zeci de hoteluri, restaurante şi ferme. Realizatorii acestui film au obţinut aceste informaţii din surse, dată fiind lipsa de transparenţă a Bisericii Ortodoxe cu privire la bunurile pe care le deţine. Răspunsul la întrebarea „ce se întâmplă cu banii strânşi din serviciile religioase, vânzarea de obiecte de cult, donaţiile şi subvenţiile de la stat?” nu a fost încă elucidat. Acest film documentar, intitulat „Cât de mare este averea Bisericii” şi difuzat în emisiunea Cu Ochii’n 4, la TVR, încearcă să risipească misterul din jurul averii impresionante a BOR.





Biserica Ortodoxă Română cuprinde 6 Mitropolii, alcătuite din Arhiepiscopii şi Episcopii, cu un total de 11.146 parohii, deservite de 14.035 preoţi şi diaconi, în 15.116 lăcaşuri de cult. Pentru românii ortodocşi din străinătate, există 3 Mitropolii şi 2 Episcopii (în Europa) şi o Arhiepiscopie (pe continentul american). BOR are, de asemenea, 631 mănăstiri şi schituri, cu peste 8.059 călugăriţe şi călugări. În cadrul BOR există, de asemenea, 279 de aşezăminte sociale, 275 de muzee şi colecţii muzeale, precum şi 42 de centre de conservare şi depozitare a obiectelor cultural-religioase ale moştenirii naţionale.

Numai în Protoieria III din Capitală există 59 de parohii şi o mănăstire, majoritatea fiind construite în secolele XVI – XVII şi menţionate în lista monumentelor istorice. Toate aceste clădiri sunt, evident, plasate pe terenuri care se întind în total pe sute de hectare dacă socotim şi pădurile care aparţin Bisericii. Unele dintre ele sunt închiriate unor firme renumite, altele sunt doar exploatate în folosul Bisericii.

De asemenea, pe lângă fiecare biserică, există, de obicei, şi o casă parohială, ceea ce înseamnă că numărul clădirilor bisericii este cu mult mai mare de 27.000. Dacă estimăm valoarea medie a fiecărui imobil la numai 100.000, înseamnă că bunurile imobile ale Patriarhiei se ridică la minimum 1 miliard de euro…



Cum să furi o identitate: românii din Timoc

O parohie cât o eparhie, numărând peste 350.000 de suflete, care trăiesc în 154 de sate exclusiv româneşti şi 48 de localităţi mixte conduce părintele Bojan Alexandrovic, un preot ortodox de etnie română care şi-a asumat încă de la începutul misiunii sale preoţeşti riscul major de a aduce în faţa opiniei publice româneşti şi internaţionale tragedia minorităţii româneşti din Serbia de Răsărit, supusă unui proces devastator de asimilare forţată.

Ameninţat deseori fie cu bătaia, fie cu moartea, părintele Bojan a rezistat asalturilor cu ajutorul sprijinului moral din România şi din partea presei şi a autorităţilor române, dar şi cu ajutorul sprijinului pastoral din partea Patriarhiei Române. Acest film documentar arată cum s-au luptat şi se luptă românii din Serbia pentru păstrarea identităţii naţionale.