În 2007, foamea de economii a lovit două agenţii-surori: Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI) şi, respectiv, Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiilor (IGCTI). Erau doi copaci prea încărcaţi de personal: 504 angajaţi primul, 202 al doilea. Guvernul a luat rezonabila decizie a reorganizării, pentru a restrânge personalul. Din mixerul gândirii echipei Tăriceanu s-au născut alte două instituţii, care regrupau, prin succesive comasări şi desprinderi, un nou ANRCTI şi, respectiv, micuţa Agenţie pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASSI). Azi (ianuarie 2008 – n.m.), prima are 780 de angajaţi (adică mai mulţi decât precedenta), iar cea de-a doua 180 de posturi în schemă. Rezultă o reducere de personal prin creştere, de la 706 la 960 de angajaţi. Deşi operatorii de comunicaţii IT cotizează anual tarife şi taxe în valoare de 45 de milioane de euro, ANRCTI are un buget de vreo 85 de milioane de euro, adică aproape dublu faţă de valoarea pieţei ce trebuie controlată. Mai mult, instituţia funcţionează într-un sediu achiziţionat de fostul ministru pesedist, Dan Nica. La vremea achiziţionării sediului presa a considerat că este cel mai scump şi penal leasing găsit pe piaţă la data respectivă. Clădirea a costat – văleu! – vreo 11 milioane de euro. Aşa ceva fiind inadmisibil, directorul instituţiei, Dan Georgescu, decide nu să cumpere, ci să închirieze, pe zece ani, un sediu nou. Au avut loc două oferte calificate în finală pe birou – una de 15 euro/mp/lună, alta de 19 euro/mp/lună. Logic, cea mai eficientă pentru a optimiza războiul cu bugetul excesiv era cea mai scumpă. Aşa că ANRCTI a angajat 20 de milioane de euro pentru o clădire de 9.500 mp, pe care nu o cumpără, pentru că asta ar reteza speranţele unui viitor director la o nouă achiziţie. A, şi să nu spună cineva că e prea mare: aţi văzut câţi angajaţi trebuie să cazeze sărmanul domn Georgescu?
Preluare din “Academia Caţavencu”, nr.4/2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu