Liberalii roşii şi în dungi (I)

Liberalii de azi sunt epigoni jalnici ai celor de altădată. Şi cum să nu fie altfel, din moment ce însuşi preşedintele PNL-ului dintr-o anumită perioadă a fost turnător la Securitatea bolşevică. Este vorba, fireşte, de Mircea Ionescu Quintus (vezi şi Turnătorul Quintus se dă în stambă). O altă poamă liberală, pasibilă de a purta dungi vărgate dacă în România nu ar exista o justiţie de rahat, este Norica Nicolai. În afara unei prezenţe extrem de puţin agreabilă pe la televiziunile mogulilor Vîntu şi Voiculescu (vezi şi ”Eleganta Norica Nicolai"), cea care-şi dorea să ajungă ministrul Justiţiei era printre cei care încălcau legile României. În afara faptului că a trimis un om nevinovat după gratii înainte de 1989, stimabila, în calitate de parlamentar, trebuia să-şi completeze, în 2008, declaraţia de avere, conform legii votate şi de liberalii care nu mai pot de grija ţării. Iată însă ce povesteşte “Academia Caţavencu” despre completarea declaraţiei de avere de către politicianul liberal de rahat Norica Nicolai. Soţul acesteia, Cornel Fulger Nicolai, avea cinci firme pe care iubitoarea de adevăr “a uitat” să le treacă în declaraţia de avere. Întrebată fiind de ce nu le-a trecut, aceasta o dă cotită în stilul prietenilor pesedişti ai liberalilor: “Habar n-am! Probabil au fost radiate”. La insistenţele reporterului că aceste firme există, Nicolai o mai scaldă odată: “Nu ştiu, uite, o să mai verific” (iată ce înseamnă legea pentru un posibil fost ministru al Justiţiei). Iar când reporterul i-a adus dovezi că soţul dumneaei apare în acele firme, Norica Nicolai minte de-a binelea: “Nu are venituri din acele firme. El doar lucrează acolo”. Numai că Registrul Comerţului spune că soţul liberalei angelice este acţionar, chiar unic, la acele firme, aducătoare de venituri familiei Nicolai, venituri ce trebuie trecute în declaraţia de avere, dacă mai respecţi şi legile româneşti. Nu este cazul unor liberali roşii, pe care doar norocul de a fi în România îi scuteşte de portul hainelor vărgate.