Antologia ruşinii

Virgil Ierunca este un nume sinonim cu adevărul. Celebrul disident anticomunist a strâns vreme de 32 de ani o vastă colecţie de osanale la adresa soţilor Ceauşescu şi a regimului comunist. Astfel a apărut “Antologia ruşinii”, o colecţie de articole publicate de Virgil Ierunca în revistele din exil. "Antologia rusinii" a inceput sa apara in 1957 in Franta, in revista "Romania muncitoare", unde, de altfel, Virgil Ierunca a insotit textele "rusinoase" de citeva texte proprii, programatice. "Ea va inregistra - cu cel mai mare dezgust - acele texte care vor iesi din comun prin stupiditatea, servilitatea si neobrazarea lor. Ca intr-un fel de oglinda a degradarii vor figura aici cei care si-au pierdut nu numai constiinta, ci si masura. Masura supuseniei lor fata de regimul care a rapit Romaniei libertatea ei de a fi. De textele acestea, dar nu numai de ele va trebui sa ne amintim bine atunci cind vom incheia socotelile cu cei care azi intrec masura propriei prostitutii spirituale", spunea Virgil Ierunca in noiembrie 1957. In 1959, Ierunca i-a taxat din nou pe "acei scriitori care si-au arvunit constiinta si s-au pus cu trup si suflet in slujba depravarii oficiale. Fapta lor de mirsavie fara capat nu e rascumparata - in peisajul moral al tarii - decit de confratii lor care tac, cei mai multi in temnite si lagare, si care de fapt sint singurii care fauresc in clipa de fata viitorul spiritual al Romaniei". Doi ani mai tirziu, el remarca ca "antologia devine si neincapatoare, si depasita" intrucit "valurile de rusine au napadit si au intrecut cu mult vocatia de supusenie a fostilor scriitori romani, deveniti argati oficiali ai cuvintului stapinirii. O continuam totusi dintr-o traditie si a dispretului, si a amaraciunii". Ulterior, rubrica a fost tinuta, pina in octombrie 1989, in citeva publicatii din exil - "Ethos", "Limite", "Contrapunct" si "Lupta"/"Le combat"-, unele texte fiind citite si de la microfonul Europei Libere.

Iată şi câteva exemple de prostituţie morală:

Alexa VISARION, regizor

"Baza ideologica a teatrului este marxismul. Societatea nu exista in afara oamenilor, iar ei nu se pot defini decit social. Semnificatia teatrului politic conduce, evident, spre relevarea prometeismului social: teatrul politic nu deformeaza realitatea, ci, in spiritul filozofiei marxiste, tinde sa o revolutioneze prin activitatea omului social."

("Scinteia", 18 mai 1978)

Tudor OCTAVIAN, publicist

"Coloanele de demonstranti care de ziua eliberarii Romaniei de sub dominatia fascista raporteaza conducerii de partid si de stat, celui mai vrednic fiu al natiunii, tovarasul Nicolae Ceausescu, rezultatele concrete, palpabile ale unei politici de constructie multilaterala, aratind in fiecare domeniu al vietii economice cum sporeste cantitatea de bunuri si cum se perfectioneaza nivelul de trai, arata, in fapt, ideile noi de care se lasa patruns omul muncitor, un chip al formarii omului nou."

("Flacara", 25 august 1977)

Dan PAVEL, analist politic

"Numai perspectiva istoriei unitare, unice, poate sa asigure posibilitatea intelegerii procesului istoric de faurire a Partidului Comunist Roman, a singurei forte politice consecvent revolutionare ce a inteles ca reprezinta interesele unui intreg popor, forta capabila sa infringa inertia istorica a exploatarii omului de catre om."

("Faurirea omului nou - Faurirea noii societati", "Viata Studenteasca", 29 iulie 1987)

Adrian PAUNESCU, poet, senator

"Ca daca-n Romania nu-si are loc abuzul,/ Si se viseaza visul de a trai frumos/ E pentru ca el, primul, si-a aplecat auzul/ Spre muma-tara si spre durerile de jos./ El ne facu mai liberi si mai cu rost pe lume,/ Precum ne puse-n fata oglinda sa vedem/ Erorile cu nume si cele fara nume.../ De legea lui severa erorile se tem."

("Un cintec", "Scinteia", 26 ianuarie 1973)

Mihai TATULICI, teleast

"Din aceasta idee, a secretarului general al partidului, s-a nascut o noua generatie a santierelor, o generatie devotata meseriei ei si menirii ei. Ca scriitor, am avut ocazia sa verific ce nou cimp de investigare literara a deschis aceasta noua realitate a santierelor tarii. Nu e vorba numai de ritmul foarte inalt al muncii pe aceste santiere; nu e vorba numai de entuziasmul oamenilor, ori numai de numeroasele momente de eroism, devenite fapt cotidian. (...) Dar este vorba, mai ales, de faptul ca oamenii despre care vorbesc au invatat, pe aceste santiere, ca ei nu fac numai zidarie, ci si zidire, ca ei nu inalta numai ziduri, ci fac, pur si simplu, munca de inaltare."

("Luceafarul", 28 ianuarie 1978)

Dan HATMANU, pictor

"Incercind sa fac in ulei portretul lui Nicolae Ceausescu, dupa diferite fotografii, mi-am dat seama ca intimpin mari dificultati. Atunci am abandonat pozele si am continuat lucrul din memorie. Simteam cum se contureaza din ce in ce personalitatea acestui om deosebit; il vedeam in minte, deoarece il purtam in minte, asa cum toti il purtam, dupa cum si dinsul ne poarta pe toti, realizindu-se astfel sudura dintre popor si conducator. Il purtam in noi, in gindurile si inimile noastre, fiindca este al nostru, ridicat din noi, fiindca lupta pentru cauza noastra. (...) Il simtim ca pe un frate si ca pe un parinte."

("Arta 77", 11/1977)

Daniela CRASNARU, poeta

"De-am inteles aceasta, vom sti cu gind si fapta/ Mai liberi si mai demni pornim in viitor/ Un viitor spre care se indreapta/ Avind in fruntea sa/ Un OM DEPLIN, cu gindul si simtirea/ Calauzite pururi de o dreapta stea./ Un OM care inalta de o viata/ Catre lumina steagul tarii sale./ Noi toti, cu bucurii si cu necazuri,/ Ne-aflam loc in inima sa mare!"

("Noi toti intr-o singura inima", "Luceafarul", 16 ianuarie 1978)

Nicolae BALOTA, scriitor

"Va fac o confidenta pe care va rog sa n-o luati ca pe un compliment, pentru ca eu, inainte de toate, ramin un scriitor, adica un martor al istoriei. (...) El, acest curaj al acestui mare barbat, ne tine treji in fiecare minut al existentei noastre. Daca toate fumurile patriei se ivesc in fiecare zori de zi sub geana soarelui, este si pentru ca acest om exista. Daca avem pe masa piinea de fiecare zi, buna-rea, cum este, ca nu toate zilele si anii nostri sint sarbatoare, asta se datoreaza si acestui vajnic barbat. (...) El nu poate fi comparat decit cu marii barbati ai antichitatii, cu acei sefi de cetate despre care Plutarh spunea ca "sint ai cetatii si deasupra cetatii"."

("Tribuna Romaniei", 15 februarie 1973)

Ion CRISTOIU, jurnalist

"Socialismul romanesc de dupa Congresul al IX-lea al PCR se defineste prin intemeierea actiunii politice atit individuale, cit si colective pe o conceptie teoretica de ansamblu asupra lumii. Toate marile momente ale practicii sociale de dupa 1965 au fost rodul nu al unui pragmatism ingust, supus conjuncturii, ci al unei viziuni profunde asupra realitatii nationale si internationale. O viziune in care se regasesc dialectic indrazneata prospectare a faptelor si respectarea principiilor fundamentale ale conceptiei revolutionare."

("Adevarurile literaturii", "Romania Literara", 12 mai 1988)

Dan BERINDEI, istoric

"Exploatarea a fost inlaturata, noua societate romaneasca nu mai cuprinde decit clase si categorii sociale care actioneaza unite urmarind teluri comune revolutionare. Sub steagurile Romaniei socialiste poporul roman si-a gasit cadrul plenar de afirmare multilaterala a milenarei sale unitati, pasind cu fruntile spre viitorul luminos al patriei."

("Scinteia Tineretului", 13 octombrie 1978)

Dinu C. GIURESCU, istoric

"Istoria capata noi dimensiuni si prin telurile esentiale ale prezentului, formulate de Secretarul General al Partidului si care-si gasesc materializarea in constructia tarii."

("Saptamina", 26 ianuarie 1978)

Sabin BALASA, pictor

"Eroina, mama, om de stiinta, sotia marelui nostru conducator, tovarasa Elena Ceausescu a devenit exemplul, simbolul milioanelor de femei din tara noastra, dovada eticii, altitudinii, capacitatii si demnitatii femeii socialiste, a romancei."

("Contemporanul", Nr. 1, 5 ianuarie 1979)

Dan CIACHIR, publicist

"Eugen Ionescu - ca-i uitasem hramul -, ajuns anticomunist la virsta pensionarii, cind altii se ocupa de gradinarit, basneste si el despre libertate, drepturile omului, caluse imaginare si o tine pe coarda asta razachie. (...) Dar acum, ajuns la virsta mintii copiilor, s-a mai zaharisit si, in consecinta, de ce sa ne suparam? Miine-poimiine o sa aflam la buletinul de stiri al Europei Libere ca doamna Monica Lovinescu ii citeste dramaturgului din "Scufita rosie" si domnia sa plinge cu lacrimi sincere cind afla ca lupul a mincat-o pe fetita si pe bunicuta."

("Saptamina", 13 iulie 1979)

Cezar IVANESCU, poet

"Literatura trebuie sa exprime mai putin declamativ, dar mai profund si mai continut, dramatica lupta pe care natiunea noastra o poarta pentru implinirea unui incomparabil ideal social: comunismul."

("Arges", iulie 1971)

George Emil PALADE, savant

"Pentru stiinta romaneasca, calitatea doamnei academician Elena Ceausescu ofera o garantie a intelegerii profunde a problemelor stiintei. Asta vine din dragostea unui om de stiinta pentru stiinta, dar si dintr-o intelegere reala a perspectivelor. Specialistii romani beneficiaza de toate conditiile cerute pentru a putea contribui la solutia unor astfel de probleme."

("Actualit�s roumaines", 19 septembrie 1979)

Florin PIERSIC, actor

"Cea mai sincera urare mi se pare a fi, totodata, cea mai simpla. Cea mai frumoasa urare trebuie adresata celui mai devotat fiu al partidului, celui mai important conducator modern din istoria moderna."

("Romania literara", 26 ianuarie 1978)

Iosif Constantin DRAGAN, om de afaceri

"Ca roman stabilit in strainatate si cu un rost in mai multe tari din Europa si Africa, aducind prin aceasta servicii natiei din care ma trag, am privit si privesc conducerea actuala a tarii intr-o perspectiva istorica. Conducatorii ei au plasat-o pe un piedestal cum niciodata nu s-a intimplat in istoria sa milenara data fiind calitatea exceptionala a oamenilor si, in primul rind, a omului care tine in mina destinele tarii. Aceasta a creat o admiratie in inima romanilor de pretutindeni."

("Glasul Patriei", 10 septembrie 1971)

Ioan ROBU, arhiepiscop catolic

"As dori sa subliniez ceea ce este evident pentru noi toti, cei care traim in Romania, ca planul de modernizare al localitatilor si sistematizare a teritoriului, asa cum il stim ca se infaptuieste de mai multi ani, urmareste sa creeze conditii mai bune de munca si viata pentru toti locuitorii lor, demne de epoca de civilizatie in care traim."

("Scinteia", 15 aprilie 1989)

Dinu SARARU, scriitor

"Aceasta imagine simbol a conducatorului neprecupetind nimic pentru a se afla clipa de clipa in mijlocul poporului sau, pentru a-i cunoaste viata adevarata si nazuintele, pentru a se sfatui cu el si pentru a hotari impreuna cu el, mi se pare efigia cea mai de pret a epocii pe care cu drept cuvint o numim Epoca Nicolae Ceausescu."

("Arhitect si constructor de tara noua", "Flacara", 24 ianuarie 1984)

Corneliu Vadim TUDOR, publicist, senator

"Este fiica prea iubita/ A acestui brav popor/ De luceferi strajuita/ Si de steagul Tricolor/ E Elena Ceausescu/ Suflet nobil si vibrant/ Mama buna, om politic/ Si prestigios savant/ Inteleapta-i este fapta/ Nazuind spre viitor/ Tot cu cinste sta in dreapta/ Marelui conducator."

("Urare de iarna", "Saptamina", 6 ianuarie 1984)

Eugen URICARU, scriitor

"Si daca vreunul dintre noi va trai o clipa de cumpana, de neintelegere, sa caute in numarul nemasurat al romanilor, vii si morti, si negresit va gasi un barbat in stare sa-i intareasca sufletul, sa-i lumineze cugetul. Iar intre acestia, care vegheaza libertatea si felul nostru de a fi, noi il avem astazi pe Nicolae Ceausescu."

("Luceafarul", 28 ianuarie 1978 )

Iustin MOISESCU, patriarh

"Domnul presedinte al Romaniei s-a impus in constiinta lumii ca o mare personalitate politica, indisolubil legata de marile si nobilele cauze ale umanitatii, ca unul din cei mai de frunte militanti pentru pace, pentru o lume mai buna si mai dreapta, pentru libertatea si independenta popoarelor."

(Cuvint rostit la Plenara Consiliului National al FDUS, "Romania libera", 29 martie 1986)

Amza PELLEA, actor

"Si nu e putin lucru sa fii contemporan cu o epoca asa cum este aceasta a noastra. Sub conducerea Partidului Comunist Roman, in frunte cu secretarul sau general, tovarasul Nicole Ceausescu, intreaga natiune urmareste cele mai generoase idealuri - cele ale socialismului si comunismului."

("Flacara", 29 septembrie 1977)

Antonie PLAMADEALA, mitropolit

"Pentru toata aceasta libertate, cu asentimentul reprezentantilor cultelor prezenti aici, as dori sa asigur plenara de sentimentele noastre patriotice si unanime de recunostinta fata de conducatorul nostru mult pretuit, domnul Nicolae Ceausescu, luptator neobosit."

(Cuvint rostit la Plenara Consiliului National al Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste, "Scinteia", 1 decembrie 1988)

TEOCTIST, patriarh

"Asemenea tuturor fiilor patriei, si noi, slujitori cultelor, nutrim convingerea nestramutata ca avem la cirma natiunii noastre conducatorul care poarta neabatut crezul si vointa poporului roman, din mijlocul caruia s-a ridicat, veghind pururea, cu inima si cugetul inaripate, pentru rostuirea fericita si inteleapta a tarii, pentru soarta pacii si a vietii in intreaga omenire."

("Scinteia", 24 mai 1985)

Ion VOICU, violonist

"Interpretul profesionist - solistul de atitea ori confruntat cu exigentele tot mai inalte ale publicului societatii socialiste - se simte in aceste clipe doar un glas, unit alaturi altor zeci de mii, intr-o cintare proteica dedicata Omului care ne-a inlesnit aceasta plenara afirmare. Un glas care se socoteste fericit daca a putut marca, si el, vreuna din foile acestui calendar inchipuit, dar atit de real..."

("Calendarul frumosului", "Contemporanul", 6 august 1982)

Nestor VORNICESCU, mitropolit

"Va asiguram, mult stimate domnule presedinte, ca, in ciuda clevetelilor ce se fac auzite in unele cercuri rauvoitoare din strainatate, dintotdeauna ostile poporului roman, noi sprijinim cu toate fortele noastre actuala modernizare a comunelor si satelor de pe plaiurile romanesti, modernizare care contribuie, evident, la ridicarea nivelului de trai al taranimii muncitoare spre un grad de civilizatie care sa reduca tot mai mult deosebirea dintre oras si sat"

("Scinteia", 15 aprilie 1989)

Nichita STANESCU, poet

"Cum era si firesc, "tezele din Iulie", cum au fost botezate, au stirnit o inalta efervescenta de gindire si in rindurile scriitorilor. Ele reprezinta expresia consecventei partidului nostru, expresia aprofundarii permanente a teoriei marxist-leniniste in destinul Romaniei de azi."

("Scinteia", 18 octombrie 1971)

Henri COANDA, savant

"Formarea omului integral ancorat la nivelul progresului impetuos de azi al stiintei si culturii, patruns de credinta muncii, in vesnic neastimpar creator, acesta mi se pare a fi telul noii ere a ideii pe care a enuntat-o zilele trecute areopagul intregii natiuni prin presedintele nostru Nicolae Ceausescu, deschizator al acestei ere a ideii."

("Contemporanul", 19 noiembrie 1971)

Privind la o parte a acestei liste, realizăm de ce, nici în douăzeci de ani, România nu a ieşit total din umbra comunismului.

Informaţiile sunt preluate din “Cotidianul”.