In metrologie, statistică şi informatică, un bit este unitatea de măsură pentru cantitatea de informaţie. Un bit reprezintă, în informatică mai ales, una din cifrele 0 sau 1, numite şi cifre binare. Scrierea numerelor în sistemul binar este de fapt scrierea în baza 2 (un număr se poate scrie în orice bază mai mare sau egală cu 2, folosind cifre mai mici decât baza; de exemplu, un număr scris în baza 5 va cuprinde numai cifrele 0, 1, 2, 3, 4 sau o parte dintre ele; scrierea numerelor obişnuit, cu cifre de la 0 la 9, se numeşte scrierea zecimală). Termenul a fost introdus de matematicianul american John Wilder Tuckey, prescurtare de la “binary digit” (cifră binară). O structură de 8 biţi formează un octet (O) sau bait (B), din cuvântul englez “byte”. Deşi este o denumire improprie, 2 la puterea 10 (= 1024) baiţi formează un kilobait (kB) sau un kilooctet (kO). În sistemul binar, un număr de n biţi are capacitatea de a reprezenta (a reţine, a memora, a stoca) o valoare între 0 şi 2 la n minus 1 (un număr total de 2 la n valori posibile). De exemplu, cu 8 biţi se pot reprezenta toate numerele naturale între 0 şi 255 (2 la 8 = 256). Sau, altfel, 255 scris în baza 2 are forma 11111111, adică cel mai mare număr posibil scris cu 8 cifre de 0 şi 1. Un alt exemplu: ip-ul este format din patru numere (grupe) separate prin “.” (punct), fiecare număr fiind cuprins între 0 şi 255, adică nu mai mult de un octet (mai multe despre “ip” cu altă ocazie). Adică, o adresă IP are patru octeţi sau 32 de biţi în lungime.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu