Un dezastru de 20 de ani pentru România: învăţământul particular

Până să ajungem la nivelul de corectitudine al nemţilor, noi, cei despre care anumiţi parlamentari germani, şi nu numai, spuneau că ar fi trebuit să mai treacă 100 de ani pentru a fi pregătiţi deplin să intrăm în UE, am copiat modelul occidental de învăţământ particular. Din această ‘implementare’ au avut de câştigat două categorii de românaşi: o categorie minoritară, formată din cei care şi-au rotunjit substanţial veniturile, susţinând cursuri la universităţile particulare (de exemplu, Adrian Năstase, probabil cu un curs intitulat ‘Cum să furi în spatele unor mătuşi inventate’ sau Adrian Păunescu, probabil cu un curs intitulat ‘Cum să lingi funduri de dictatori roşii’) şi o categorie majoritară, formată din indivizi care aveau o singură grijă: să-şi plătească taxele, doar nu ne imaginăm că respectivii ‘profesori’ mai şi picau nulităţi la examen, într-o Românie unde valoarea nu contează, ci numai banii, vezi cazul ciobanului analfabet Becali, intens popularizat de (de)formatorii de conştiinţe civice de la tembelizor. Dar iată şi un caz concret, preluat din ‘Academia Caţavencu’, nr.8/2009.

Dacă nu ştiaţi, oraşul ‘european’ Bacău are Universitate. În 2009, rectorul Universităţii din Bacău era profesorul universitar doctor inginer Valentin Nedeff. Acesta a coordonat ascensiunea altor doi colegi spre obţinerea titlurilor universitare (profesor, doctor etc). Este vorba de profesorul universitar doctor Gabriel Lazăr, titular al catedrei de Utilaje de proces, Ingineria mediului şi Inginerie fizică din cadrul Facultăţii de inginerie şi prorector cu probleme de cercetare şi Relaţii internaţionale, al doilea fiind profesorul universitar doctor Marius Stamate, titular al aceleiaşi catedre şi director al Departamentului de Management al Calităţii. Printre articolele asumate şi publicate de cei doi oameni de ştiinţă se află şi “Application of titanium dioxide photocatalysis to create selfcleaning materials”, publicat sub semnătura amândurora în revista MOCM 13, vol. 3. Cercetările la care se referă studiul au fost finanţate de grantul 89 CEEX încheiat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Adică cei doi au primit de la bugetul statului 50.000 de euro pentru cercetarea făcută. După publicarea lucrării, surpriză: un articol mai vast, dar care îl conţine pe cel publicat de cei doi, exista deja sub semnătura unor cercetători germani din Leipzig, pe site-ul universităţii lor. Să tot obţii titluri academice în România. Mai mult chiar, Gabriel Lazăr, cu acordul rectorului Nedeff, era înscris student în anul IV, specializarea Inginerie şi protecţia mediului în industrie, avându-l ca îndrumător pe, atenţie, prof. dr. ing. Gabriel Lazăr. Cu alte cuvinte, stimabilul reuşea, prin dedublarea personalităţii, să se îndrume şi să se examineze pe sine însuşi.