György Frunda, omul care a căsăpit Agenția Națională de Integritate, și-a ascuns 30 de conturi bancare deschise în perioada 2000-2007. Dacă legea va fi promulgată de președinte în varianta Frunda, politicianul UDMR nu va mai putea fi cercetat de ANI pentru nedeclararea celor 30 de conturi.
Cum să ascunzi 30 de conturi în șapte ani
Din 1992 încoace, György Frunda este senator. Completează declarații de avere de dinainte de 2000. (Pentru cei mai neduși la Parlament, trebuie spus că, într-o formă mai simplă – și nepublică –, declarații de avere se depun în România de dinainte de 2000.)
Cu tot acest exercițiu îndelungat, Frunda a reușit performanța să uite să-și declare 30 (da, treizeci) de conturi bancare deschise în perioada 2000-2007. Și-a adus, totuși, aminte de aceste treizeci de conturi în 2009. An în care cele zece conturi pe care le declarase pînă atunci au devenit, brusc, 40. Deci cu 30 în plus.
Despre aceste 30 de conturi, Frunda nu suflase o vorbă în declarațiile de avere anterioare. În ordine cronologică, conturile au fost deschise astfel: șapte în 2000 (însumînd 134.000 de lei noi, 4.000 de dolari și 4.000 de euro), patru în 2001 (de numai 2.600 de lei noi), 12 în 2006 (22.000 RON și 10.000 de dolari) și șapte în 2007 (170.000 RON și 58.500 de euro). În total, cele 30 de conturi nedeclarate totalizează peste 330.000 de lei noi, 62.500 de euro și 14.000 de dolari americani. Cînd l-am întrebat de unde au apărut toate aceste conturi și de ce nu le-a trecut pînă în 2009 în declarațiile de avere, deși ele existau, ungurul a vorbit o păsărească pe care numai el o poate înțelege. Pe scurt, a încercat să explice că, de fapt, sumele din conturi ar proveni din venituri. Ceea ce e perfect normal, dar tot nu explică nedeclararea acestora.
Pe noua lege ANI, Frunda nu mai poate fi cercetat
Buuun, astea-s cifrele. Acum, să vedeți ce interesant: legea de funcționare a ANI, în varianta susținută de Frunda, prevede că demnitarii pot fi cercetați la avere numai în intervalul de un an de la expirarea mandatului. Or, ce coincidență, conturile deschise de Frunda (și nedeclarate) fac obiectul mandatelor parlamentare 2000-2004 și 2004-2008. Deci, canci, că acum sîntem în 2010, deci a expirat de mult termenul de un an pentru a mai putea fi făcute verificări. Dom’le, extraordinar, cine ar fi crezut? Conform vechii legi de funcționare a ANI, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, termenul de verificare a averilor era de trei ani de la expirarea mandatului. Așadar, pe vechea lege, Frunda ar fi putut fi cercetat de ANI pînă în 2011, inclusiv. Ceea ce era, clar, o nesimțire și nu putea fi tolerat.
În ce limbaj matematic 15% dintr-o firmă sînt, de fapt, 55%?
Cît despre veniturile lui Frunda, trebuie spus că ele nu provin doar din activitatea de senator și din cea de avocat. Nu. Frunda este acționar, împreună cu soția, în nouă societăți comerciale. Societatea de la care încasează cei mai mulți bani este Ortoprofil Prod România SRL. Profitul societății pe 2008, așa cum apare pe site-ul Ministerului de Finanțe, este de 5,8 milioane RON. Și da, dacă vă întrebați ce face această firmă, ea lucrează cu statul.
Este producător de dispozitive medicale ortopedice și lucrează foarte bine cu CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate). Astfel, cei care au nevoie de o proteză se adresează Casei Județene de Asigurări de Sănătate în raza căreia pacientul are domiciliul și primește unul dintre produsele firmei deținute de Frunda. În declarația de avere, Frunda a scris că deține 15 procente din părțile sociale ale societății. Dar la Registrul Comerțului, udemeristul apare ca fiind acționar majoritar, cu 55 de procente. Cum explică Frunda asta? După cum ne-a povestit, udemeristul deținea 25 de procente din părțile sociale ale unei firme cu același nume din Ungaria, care firmă din Ungaria era acționar la cea din România.
Conform declarațiilor lui Frunda, el și-ar fi cedat acțiunile de la firma din țara vecină și a obținut 40 de procente la cea din țara noastră. Numai că și aici Frunda și-a furat singur căciula: în declarația de avere menționează că deține 15 procente din firma ungurească Ortoprofil KFT, și nu 25. S-or scrie cifrele arabe altfel în ungurește?
Udemeristul investește cu sute de mii de lei mai mult decît cîștigă
Și dacă tot este acționar în nouă societăți și cîștigă peste 300.000 RON pe an din activitatea de avocat, Frunda s-a decis să fie și investitor. Unul care joacă la sigur, de altfel. În prima declarație de avere semnată în actualul mandat, cea din decembrie 2008, Frunda a menționat că a investit în titluri de stat, depozite ori fonduri de investiții suma de 796.543 RON și 55.000 de euro. Asta în condițiile în care veniturile declarate pe anul respectiv sînt de 664.067 RON și 18.000 de euro.
Dacă facem niște calcule simple, rezultă că senatorul udemerist a reușit să investească mai mult decît a declarat că a cîștigat. Suma care nu are justificare conform cifrelor menționate în documentul oficial al declarației de avere este de 132.000 RON și 37.000 de euro.
Adică vreo 300.000 RON. Ei bine, senatorul ne-a declarat: „E simplu! În ce am titluri de stat, fonduri de investiții, este vorba de sumele de bani pe care le-am avut la bancă și înainte“. Numai că din acele conturi pe care Frunda le declara în anul anterior investițiilor în titluri de stat și fonduri de investiție nu lipsesc mai mult de 100.000 RON. Iar cele două investiții făcute de Frunda se ridică la 634.000 RON. Așa că, indiferent de limba în care vorbește, senatorul tot nu poate justifica niște sute de mii de lei noi.
Frunda o urăște pe ANI din 2005
Încă din 2005, cînd a fost inițiată prima lege ANI, udemeristul György Frunda s-a opus vehement. Argumentul forte al senatorului era că nicăieri în cele 26 de țări membre ale UE nu există o agenție similară și că demnitarii ar trebui să fie controlați de instituția pentru care lucrează. Senatorul se simțea hăituit de Agenție, era tot timpul ca o rață în bătaia puștii. Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, cea care se luptă pentru ANI încă de la înființare, i-a bătut obrazul lui Frunda pentru amendamentele propuse și adoptate de colegii senatori. Numai că ungurul o dă înainte că a făcut foarte bine și că este spre binele tuturor să nu se mai poată uita peste tot ce mișună prin declarațiile de avere ale demnitarilor.
A turnat Frunda la Securitate?
În anul 2006, fostul șef al Securității din Mureș, Gheorghe Mărieș, declara răspicat că senatorul Frunda a colaborat cu Securitatea. Urechile de la CNSAS, însă, care ar fi trebuit să audă și să cerceteze, au rămas bine înfundate. Iar Frunda a continuat să fie senator și avocat, c-a turnat, că n-a turnat. Unul dintre clienții pentru care s-a luptat: Balneoclimaterica Sovata, care a fost privatizată în anul 2000. Cumpărător: firma Danubius din Ungaria. După ce românii s-au trezit că privatizarea a fost mai mult o hoție, au încercat să anuleze în instanță actul. Doar au încercat. Pentru că, dacă îl ai ca adversar pe avocatul Frunda, mai bine te muți în Ungaria decît să încerci să-ți faci dreptate în România. (ALINA MOSCALU)
Preluare din Kamikaze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu