20 de ani de la capitularea României în faţa trupelor Securităţii comuniste

În decembrie 1989 am fost admiraţi de întrega lume. Capitalul de simpatie al României era imens în lumea civilizată. Inclusiv la Campionatul Mondial de fotbal din Italia (1990), în meciul cu URSS, arbitrul ne-a acordat un penalty absolut gratuit (era şi aceasta o dovadă de simpatie). Dar a venit ziua de 14 iunie 1990. Aduşi de securişti la Bucureşti, dirijaţi de aceştia, îndemnaţi de Ilici Iliescu, minerii din Valea Jiului aveau să aducă bezna izolării în România. Pentru mulţi tineri valoroşi ai acestei ţări viaţa lua sfârşit în acea lună de vară. Pentru alţii, bătuţi crunt, viitorul va însemna o lungă şi grea suferinţă. Deşi avea Poliţia şi Armata, tovarăşul Iliescu a instigat, în cel mai pur stil bolşevic, un grup social împotriva altui grup de români. De altfel, în anii ce vor urma, deviza “Dezbină şi stăpâneşte!” va fi crezul politrucului roşu, format la Moscova, Ion Iliescu. N-a plătit niciodată pentru faptele sale, deoarece în România nu există justiţie. În această ţară, există doar eroi anonimi care au crezut că pot schimba lumea în care trăiesc. În această ţară, 20 de ani politrucii bolşevici au făcut legea. Chiar dacă România era furată bucată cu bucată, foştii securişti îndemnau poporul să-l voteze pe Iliescu. Chiar dacă în România nu se investea nimic şi eram tot mai izolaţi, poporul continua să-l voteze pe Ilici. Şi chiar dacă România mergea spre nicăieri, vinovat nu este Ilici, ci acei inocenţi, ‘golani’, care au avut curajul să strige ‘Jos comunismul!’.

După evenimentele din iunie, americanii au reacţionat prompt, cerând lui Iliescu să respecte drepturile cetăţenilor săi. În Declaraţia Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii din 15 iunie 1990, publicată în România Liberă se cere retragerea grupărilor violente. „Acţiunile autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său, din ultimele câteva zile, au lovit în inima democraţiei române. Atacuri organizate împotriva sediilor partidelor de opoziţie şi a ziarelor independente, şi atacurile împotriva personalităţilor politice care urmăreau ţeluri democratice prin mijloace paşnice, de către muncitorii chemaţi la Bucureşti de preşedintele Iliescu personal, ameninţă să readucă regimul autoritar în România”. Spre final, americanii ameninţă că vor retrage orice forme de ajutor: „În aşteptarea reinstaurării procesului democratizării, Statele Unite au hotărât să sisteze orice ajutoare economice neumanitare care ar fi putut fi acordate României”.

Urmarea mineriadei sângeroase din iunie 1990: foştii bolşevici au făcut ce au vrut în România, iar majoritatea membrilor elitelor intelectuale româneşti au emigrat.