La Chişinău, tinerii moldoveni se luptă pentru limba română şi de aceea poate sînt mai români decît mulţi dintre noi, cei cu buletine de România. Poate vi se pare că ceea ce scriu acum e patetism ieftin şi n-am cum să mă apăr în faţa acestei impresii decît cu exemple cît se poate de reale. În mare parte, sînt studenţi şi elevi care cu cîţiva ani în urmă, 2006-2007, au mai făcut acţiuni publice legate de nişte decizii politice dubioase ale regimului Voronin. Au mai fost arestaţi mulţi dintre ei, au mai fost bătuţi şi ameninţaţi de Poliţie. Motivul acelor arestări trecute este de-a dreptul limba română.
Concret, aceşti tineri învăţau la licee în care se preda în limba română, care aveau în nume titulatura „român“, „românesc“. 80% din populaţia Republicii Moldova vorbeşte româneşte.
În timpul vacanţei şcolare, regimul Voronin a luat decizia să schimbe titulatura acestor licee, să le fie preschimbat cuvîntul „românesc“ în „moldovenesc“. Voronin însuşi a indicat la un liceu din oraşul Bălţi să nu se mai spună că acolo se predă materia „Limba română“, ci „Limba moldovenească“. Cînd au revenit la şcoală şi au văzut că sigla liceelor a fost preschimbată, că s-a „moldovenit“, elevii au început să protesteze. Tineri cu vîrste pînă în majorat s-au urcat pe acoperişul şcolilor şi au dat jos odioşeniile de titulaturi scornite de Voronin. Cum în ’89 stema RSR a fost decupată de tineri din steagurile cu care au ieşit pe străzile Bucureştiului, la fel şi la Chişinău a fost decupat cuvîntul „moldovenesc“ de pe frontispiciile liceelor. Era expresia lor de eliberare. Conducătorii politici comunişti s-au opus în continuare evidenţei, anume că se predă în româneşte, şi au găsit o soluţie de compromis. Au scos din titulaturi orice referinţă la limba de predare. Din „licee româneşti“, trecînd în vacanţă la formula „licee moldoveneşti“, au devenit, după protestele tinerilor, simple licee „teoretice“, „umaniste“ etc.
Cine este Vladimir Voronin
Voronin provine dintr-o familie de români autentici. Un bunic de-al său, pe nume Sîrbu, a luptat chiar cu tot sufletul împotriva rusificării şi a comunismului. Din păcate însă, Vladimir Voronin îşi reneagă bunicul şi s-a lăsat adoptat de URSS, care i-a dat haină de general şi educaţie de KGB-ist. De cîte ori a avut ocazia, şi ocazia şi-a făcut-o el singur cînd a vrut, Voronin a declarat că, deşi sînt identice, limba care se vorbeşte în Republica Moldova şi cea din România sînt total diferite. Ultima declaraţie de acest gen a avut loc cu ocazia alegerilor din 5 aprilie. La alegeri, ştiţi cum e, spui ce te roade mai tare, faci declaraţii care te reprezintă în esenţă. Iar Voronin a vrut să transmită acest mesaj esenţial despre el, anume că nu vorbeşte româneşte, ci moldoveneşte.
Ce reprezintă în Moldova familia lui Voronin
Este cea mai bogată familie din Republica Moldova. Cele cîteva ziare în limba română neaservite comuniştilor (ca să nu spunem că, de fapt, e cam o singură publicaţie de genul ăsta – Ziarul de gardă) au publicat în şir afacerile de sute de milioane de euro pe care le desfăşoară Oleg Voronin, fiul, la cot cu fiică-sa, Valentina Rusu, şi cu soţia preşedintelui, Taisia Voronin. În primul rînd, clanul Voronin deţine o bancă, FinComBank, la care Oleg este preşedinte, iar restul familiei acţionari. La FinComBank au fost forţate să-şi transfere conturile Căile Ferate Moldovene, compania de telefonie a statului, o mulţime de companii private. Angajaţii ministerelor de la Chişinău îşi primesc banii tot prin FinComBank. Apoi, Oleg Voronin este implicat în mai multe firme care au cîştigat lucrări pe bani publici. Aici s-a mers pe o schemă care funcţionează cu succes şi în România, ceea ce arată că sîntem fraţi, moldovenii cu românii.
Fiul a reparat la locul de muncă al tatălui
În 2002-2003, sala de audienţe a preşedintelui a fost reconstruită de către o întreprindere de stat, pentru 1,1 milioane de lei moldoveneşti (1 leu românesc = 5 lei moldoveneşti). În 2004, deşi era proaspăt renovată, sala a fost pusă la pămînt şi reconstruită din temelii, de o firmă privată, Moldconstruct Market. S-au cheltuit în total pentru reconstrucţia sălii de audienţe a lui Voronin 8,9 milioane de lei moldoveneşti. Apoi, parlamentarii din Republica Moldova au decis ca clădirea Preşedinţiei să primească 19 milioane de lei moldoveneşti finanţare pentru investiţii capitale. Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului a decis să contracteze o singură firmă, aceeaşi Moldconstruct Market, pentru efectuarea „lucrărilor de reconstrucţie a sălii de şedinţe (etajul IV), a bibliotecii (etajul VI) şi schimbarea lustrei principale din hol (etajul I)“. Fără licitaţie s-au mai acordat firmei Moldconstruct Market încă 5 milioane de lei moldoveneşti pentru reconstrucţia cantinei din palatul prezidenţial. Curtea de Conturi a Moldovei a semnalat acest fapt care contravine legislaţiei moldoveneşti. Tot firma Moldconstruct Market a mai cîştigat lucrarea de restaurare şi consolidare a Muzeului Naţional de Artă (36 de milioane de lei moldoveneşti), reconstrucţia pensiunii de stat Holercani (10 milioane MDL), reconstrucţia vilei prezidenţiale de la Condriţa (7 milioane MDL), montarea sistemului de aprovizionare autonomă cu energie termică în clădirea Guvernului (5,6 milioane MDL), reconstrucţia sălii de şedinţe din clădirea Guvernului (1,5 milioane MDL), mobilier pentru edificiile din gestiunea Direcţiei Generale pentru Administrarea clădirilor Guvernului (un milion MDL) etc. Ce noroc pe firma Moldconstruct să cîştige milioane de euro din lucrări pe bani publici, la clădiri prezidenţiale! Norocul ei se numeşte Oleg Voronin, care deţine concomitent funcţia de fiu de preşedinte şi de economist la, ce coincidenţă, firma Moldconstruct Market.
Ovule de moldovence în Europa şi zahăr în România sînt alte două obiecte de activitate ale fiului lui Vladimir Voronin. Conform unei anchete făcute de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Oleg Voronin e legat de comerţul cu ovule şi mame-surogat, prin firma Biotex, creată în 1998. Practic, firma oferea spre fertilizare femei moldovence, copiii născuţi urmînd să fie donaţi cuplurilor care au solicitat acest serviciu. Cu alte cuvinte, comerţ la bucată cu copii. Fiul lui Voronin a deţinut în România firmele Kaolin Impex şi M.S.I. Trading Ltd., prin care a comercializat mii de tone de zahăr, mai mult decît întreaga producţie a Republicii Moldova. Firma Kaolin a lăsat în România datorii de mai mult de o jumătate de miliard de lei. Averea lui Oleg Voronin este estimată la peste două miliarde de euro, adică un sfert din PIB-ul săracei Moldove.
Cum se comportă un preşedinte corupt cu tinerii care se simt „români“
În Moldova, accesul la informaţie este atent controlat. Postul naţional de televiziune nu transmite nici o informaţie despre afacerile familiei Voronin. Posturile româneşti de televiziune, precum Pro tv şi Antena, emit prea puţine ştiri locale şi sînt bruiate. Restul televiziunilor au programe în special în limba rusă, cu subiecte din Rusia. Se mizează pe neinformarea publicului, 80% din el vorbitor de limba română, pentru ca oamenii să fie manipulaţi, să nu ştie, să nu înţeleagă sub ce regim trăiesc. Tinerii s-au revoltat cu precădere, nu numai fiindcă aveau viitorul sumbru în faţă, ci şi fiindcă au avut acces la unica posibilitate de informare din Moldova, cît de cît corectă: Internetul. Site-urile de net şi blog-urile sînt singura posibilitate de a împărtăşi acolo informaţii necenzurate. Poate şi de aceea mitingurile de la Chişinău au fost făcute de tineri, fiindcă ei sînt familiarizaţi cu Internetul. În rest, blocajul e maxim. Inclusiv telefonia mobilă este la cheremul partidului lui Voronin, ştiut fiind faptul că în piaţa centrală din Chişinău a fost stopat serviciul de telefonie mobilă, pentru ca protestatarii să nu poată comunica. S-au făcut arestări masive, tinerii au fost bătuţi, profesorilor li s-a ordonat să-i ameninţe pe studenţi şi elevi că-i vor exmatricula dacă participă la manifestaţii. La graniţa cu România s-a dat ordin ca studenţii moldoveni ce vor să se întoarcă acasă de Paşte să fie atent triaţi. Cei care e posibil să vrea să participe la mitingurile de la Chişinău să fie arestaţi de la graniţă sau să nu li se permită accesul în Moldova. A fost ucis în bătaie un tînăr de 23 de ani. Alte sute de tineri sînt daţi dispăruţi. Alte zeci sînt tîrîţi în spitale în stare de comă, dar cu cătuşele la mîini. Se plînge, se protestează în româneşte dincolo de Prut. Şi victime sînt nişte tineri care s-au luptat pentru limba română. Merită să ieşim în stradă, să-i susţinem şi să-i aplaudăm. Gestul lor este mai tare decît cea mai tare partidă de fotbal a naţionalei noastre, mai tare decît o finală de campionat mondial, România-Brazilia, terminată cu scorul de 3-0.
Autor: Alexandru Cautis (“Academia Caţavencu").
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu