Prin fişier înţelegem o colecţie organizată de date aflate în memoria externă. Toată informaţia în calculator se păstrează sub formă de fişiere. Cum informaţia poate fi de mai multe tipuri, de exemplu: text, imagine, muzică, film etc., şi fişierele sunt de mai multe tipuri. Fişierele în Windows sunt identificate printr-un nume (file name) şi extensie. Notaţia corespunzătoare este nume.extensia, unde ‘nume’ este un şir de maxim 256 (28) caractere, punctul separă cele două elemente, numele şi extensia, iar ‘extensia’ este un şir de maxim 3 caractere şi precizează apartenenţa fişierului la o clasă de fişiere. Numele şi extensia fişierului pot conţine spaţii, dar nu pot (nu trebuie să conţină) conţine caracterele: /,\,:,.,*,?,”,<,>,|. În funcţie de felul extensiei, calculatorul înţelege ce tip de informaţie cuprinde fişierul. De exemplu, putem avea extensiile: txt – text, doc – document creat cu ajutorul programului Word, bmp, jpg, gif – imagine, mp3 – muzică, avi – film. Fiecare program creează tipul său de fişiere atribuind automat extensia corespunzătoare fişierului.
Din punct de vedere al informaţiilor pe care le conţin, fişierele pot fi: (1) fişiere executabile, care conţin programe, aplicaţii; datele, în acest caz, sunt alcătuite din codul masină al instrucţiunilor; (2) fişiere neexecutabile, care conţin date ce au fost create de un program şi care pot fi prelucrate cu ajutorul acelui program sau a altor programe ce recunosc fişierul. Fişierele neexecutabile pot conţine date numerice, texte, imagini, sunete etc. Windows-ul afişează fişierele cu ajutorul unor icon-uri specifice tipului de date pe care îl conţin, fapt arătat şi de extensie. De exemplu, Setup.exe este un fişier executabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu