Cum lucrează autorităţile din România pentru clanurile mafiote

În perioada 2001 – 2004 s-au pus bazele clanurilor care şi azi fac legea în România. Din aceste clanuri fac parte judecători, procurori, avocaţi, notari, poliţişti, consilieri locali, primari, capul fiind un interlop cu relaţii în sfera politică. În povestea reală de mai jos, preluată din ‘Academia Caţavencu’ (2009), capul este afaceristul Ionuţ Negoiţă, fratele şi asociatul deputatului PSD Robert Negoiţă. Privind odată la tembelizor, pe (i)RealitateaTV, l-am auzit pe acest Robert Negoiţă vorbind. În limba română. Făcea atâtea greşeli de exprimare încât ‘succesurile’ de care s-a făcut atâta tam-tam este o greşeală nevinovată. Din întâmplarea de mai jos se poate înţelege şi ce justiţie europeană (hă, hă, hă) avem. În Republica Bananieră România funcţionează încă PCR-ul (pile-cunoştinţe-relaţii), una din marile crime ale dictaturii comuniste fiind corupţia generalizată în care au trăit românii pe vremea cizmarului, atunci când orice se putea rezolva, pe lângă lege, dacă aveai cunoştinţele potrivite. Probabil numai dacă ar intra la puşcărie măcar 25% dintre cei ce formează categoriile profesionale amintite mai sus ar fi şanse ca noi, românii, să avem o justiţie pentru care ‘dreptatea’ este noţiunea de bază. Dar haideţi să vedem cum se poate fura proprietatea în România, proprietate ‘garantată de stat’ (hă, hă, hă).

Cum aflăm informații despre o poză

De obicei, căutăm poze pornind de la anumite informații (nume, locuri, evenimente etc.). Dar se poate şi invers. Adică să plecăm de la o poză şi să obținem informații despre ea: în ce site-uri apare, în ce articole etc. Proiectul aparține canadienilor de la Idee Labs, cei care s-au gândit că, la o adică, nu strică să putem face Reverse Image Search. Site-ul proiectului se numeşte TinEye, iar pozele se pot încărca din computer sau se poate introduce URL-ul pozei (de exemplu, ne-a plăcut cum arată o tipă pe net şi vrem mai multe informații despre ea). TinEye ne mai arată şi diverse versiuni ale fotografiei (de exemplu, dacă ne-a placut tipa la plajă, o putem vedea cum arată după o noapte nedormită, in cazul în care există o asemenea poză pe net). Şi totuşi nu este singura modalitate.

Cum turna Constantin Bălăceanu Stolnici la Securitate

Prezent la (i)Realitatea TV, Stolnici ne explica nouă, muritorilor de rand, cum stă treaba cu mareşalul Antonescu şi regele Mihai. Alaturi de el erau foştii angajați ai Scînteii (organul central de presă al Partidului Comunist Român), adică Adrian Ursu, Corina Drăgotescu, Bogdan Chirieac, iar C.T. Popescu era la telefon. Aceştia sunt (de)formatorii de opinie ai României care se vrea europeană şi civilizată (hă, hă, hă). Mai erau tovarăşii pesedişti, cei care, dacă ar reprezenta poporul român, ar fi de partea mareşalului Antonescu, precum majoritatea românilor, nu a regelui, destul de puțin iubit de români. Dar pe aceste javre bolşevice nu poporul îi interesează ci sponsorii lor, unii cu ramificații la Moscova. Revenind la Constantin Bălăceanu Stolnici, acesta a fost turnător la Securitatea comunistă, iar amănunte despre actele sale boiereşti şi nobile, din anii dictaturii comuniste, găsim într-un material publicat de ‘Academia Cațavencu’ în 2009. Iată-l mai jos.

Antiviruşi pentru Windows 7

Am descoperit recent un material în care se vorbea despre cei mai buni 10 antiviruşi pentru Windows 7. Site-ul nu este din România, aşa încât m-am simțit bine, ca român, să constat că numărul unu era românescul BitDefender (despre care am mai scris cu alt prilej). Dar haideți să vedem întreg clasamentul. Aşadar, pe primul loc se află BitDefender, iar informații suplimentare găsiți pe site-ul companiei (click pe link-ul anterior). Pe locul doi se află Norton, produs de firma americană Symantec. Pe locul trei Kaspersky, un produs rusesc, adică duhneşte a vodcă şi umblă pe trei cărări (glumesc). Pe poziția a patra se află McAfee, produs de americanii din Santa Clara (şi nu numai). Pe cinci se află AVG, produs de cehi, în colaborare cu alții.

Ce mai spun elitele din România

Privind la circul din ultimele zile, legat de examenul de bacalaureat, realizez ce ‘elite’ televizate avem. Atunci când tu, televiziune de că…t, arunci cu lături şi flegme în Preşedintele României, doar nu te astepți ca elevul să respecte profesorul sau, la modul mai general, şcoala ca instituție. Nu poți pretinde respect într-o țară unde sunt gunoaie umane prezentate mereu la tembelizor. Nu poți pretinde rezultate bune la Bacalaureat atunci când trăieşti într-o țară ieşită din dictatura comunistă, acolo unde totul era corupt. De exemplu, înainte de 1989, Bacalaureatul era o formalitate, toată lumea lua examenul. Dar cum se lua? Păi, atunci când am dat examenul de Bacalaureat, în condițiile de atunci, când oricum se învăța mai mult ca azi, a venit o tavărăşă profesoară (al cărei nume îmi scapă) şi ne-a spus sec: “Elevii buni să-i ajute pe cei slabi până la 5 (cinci)”. Adică nici măcar nu trebuia să faci efortul să copiezi. Aşa încât, stimați tovarăşi şi ‘preteni’, de la tembeliziunile mogulilor, lăsați-o mai moale cu ‘cel mai slab Bacalaureat din istorie’, deoarece Bacalaureatul 2011 are un câştig cert: CORECTITUDINEA. Noi, ca nație, avem o problemă cu această noțiune.

Structuri şi dispozitive ale Internetului

Dacă uneori ați auzit cuvinte ‘ciudate’, precum LAN, WAN, server proxy, gateway etc., materialul de față poate aduce o oarece înțelegere a acestor noțiuni. Şi aceasta dacă aveți răbdarea să citiți. Dacă nu aveți răbdare sau ştiți despre ce-i vorba, puteți trece la altceva, de pe acest blog sau din altă parte. Să-i dăm drumul.
O rețea de calculatoare este formată dintr-un ansamblu de calculatoare conectate între ele, care fac schimburi de date şi folosesc în comun resursele rețelei. Fiecare calculator îşi păstrează independența de execuție şi de gestiune a propriilor resurse. Pe baza criteriului geografic, în funcție de amploare, există următoarele tipuri de rețele.
Rețelele locale (LAN, Local Area Networks) deservesc, în general, o instituție, nişte prieteni sau o familie.

România, țara cu fondurile agricole UE blocate

România de după 1989, născută dintr-un tată kaghebist (Ion Iliescu) şi o mamă stalinistă (România lui Ceaşcă a fost cea mai stalinistă țară din Europa în anii ’80 ai secolului trecut), are mari probleme cu asimilarea valorilor europene. După 50 de ani de bolşevism, în care țăranul român a furat şi a mințit, agricultura capitalistă are şanse minime de dezvoltare. Colhoznicul care făcea agricultură după ureche (erau pierderi imense în agricultura comunistă, deşi efortul depus de țărani era maxim), nu poate face față într-o societate concurențială, acolo unde nu poți să stai la crâşmă şi să aştepți să-ți dea partidul indicații. Pentru a primi subvențiile europene, țăranul român trebuia să mai şi cultive pământul. Dar a preferat să mintă, luând banii fără a lucra pământul sau mințind despre culturile folosite. UE s-a prins şi ne-a blocat fondurile. Dar ce-au făcut autoritățile?

Istoria Internetului

În 1957, în Statele Unite, s-au creat două rețele de cercetare, Interstate Highway System şi Advanced Research Projects Agency, pentru promovarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate. Primele cercetări privind Internetul s-au făcut în cadrul Departamentului Apărării al SUA (DoD, Department of Defense), Agenția pentru proiecte de cercetare avansată (ARPA, Advanced Reasearch Projects Agency) la mijlocul anilor ’60 în forma ARPAnet, o rețea între mai multe calculatoare din unele instituții americane, ce lucrau pentru ARPA. Paul Baran, programator în cadrul companiei Rand Corporation din Statele Unite, a fost primul care s-a gândit, în 1961, la acoperirea planetei cu o rețea de transmisii de date, ca urmare a cererii forțelor aeriene americane de a întocmi un studiu cu privire la menținerea comenzilor şi controlul asupra rachetelor intercontinentale în cazul unui atac nuclear. În 1968, National Physical Laboratory din Marea Britanie realizează şi testează prima rețea construită după principiile lui Baran.

Regalitatea în România, de la sublim la ridicol

Din cei patru regi ai Regatului României, primii doi, Carol I şi Ferdinand, sunt fără îndoială personaje providențiale pentru România. În timpul domniei lui Carol I, România a devenit independentă (1877) şi a făcut pasul spre capitalism. Sub domnia lui Ferdinand, România şi-a atins granițele fireşti, de la Nistru până la Tisa, vorba poetului (1918). Din păcate, următorii doi regi ai României au ‘reuşit’ să anuleze o parte din ceea ce făcuseră strămoşii lor. Carol al II-lea era un afemeiat ce punea mai presus de interesul național nurii Elenei Lupescu, iar despre Mihai, ultimul rege al României, există un material în Curentul din care se poate înțelege câte concesii şi greşeli grave a făcut, în speranța păstrării tronului, într-o Românie guvernată de la Moscova. Materialul este reprodus mai la vale. Până atunci, o remarcă legată de neocomuniştii deveniți brusc monarhişti. Să zicem că România ar deveni monarhie constituțională. Cu ce s-ar schimba lucrurile? Justiția va fi asigurată tot de aceeaşi judecători corupți, polițiştii vor fi aceeaşi, parlamentarii vor fi tot parlahoți etc. O țară se schimbă prin educație, prin elite, prin legi aplicate, printr-o massmedia de calitate, prin muncă, prin cinste etc. Restul este gargară ieftină. Şi acum materialul promis.

Pesediştii, bogaţii care au nevoie de voturile săracilor (cu duhul)

Pregătiţi pentru un nou jaf naţional, mai nesătui ca oricând, după câţiva ani de opoziţie, pesediştii continuă să dezinformeze românii, vorbind de dictaturi verzi pe pereţi. După ce baronul pesedist Liviu Dragnea a furat la greu din fondurile europene, iar bufonul Mazăre of Constanţa apare la tembelizor cu tot soiul de ciudăţenii, deşi este aşteptat să prezinte proiecte de dezvoltare a zonei, măscăriciul Ponta îi tot trage cu ‘dictatura Băsescu’. Păi, stimaţi tovarăşi pesedişti, într-o dictatură reală eraţi de mult la mititica sau alături de Stalin, în cazanul cu smoală, la cât aţi furat în România. Şi culmea absurdului a fost atins de aceşti martori ai lui IliciKGB atunci când au început să plângă, cu lacrimi de crocodil, după onoarea nereperată a Regelui Mihai. Nu erau, oare, pesediştii lui Ilici cei care-l opreau pe Rege, în 1990, la aeroport, împiedicându-l să-şi viziteze mormintele părinţilor de Paşti? Nu erau pesediştii cei care, tot în 1990, lansau zvonuri absurde despre venirea Regelui şi sărăcirea ‘boborului’? Nu s-a întâmplat aşa, i-aţi sărăcit voi pe români, în numele mătuşei Tamara. Pentru cei care vor să voteze PSD-ul în 2012, adică USL, există mai jos povestită o întâmplare reală, din 2009, despre cum promova PSD-ul infractorii, chiar dacă azi fac mare tam-tam despre aşa-zisa incompetenţă a actualilor guvernanţi. Şi Văcăroiu cum era, tovarăşul Ponta? Cum era acest beţivan nenorocit, care 4 (patru) ani nu a făcut nici o reformă economică, iar inflaţia era de 400% pe an? Dar haideţi să vedem ce valori are PSD-ul prin Oltenia, regiune care l-a dat României de dictatorul care a dus ţara în stalinismul cel mai pur, de unde nu vom ieşi nici în 40 de ani de libertate.

Ce ştim despre viteza luminii

Pentru cei care îşi amintesc noţiunile cursului de fizică, viteza luminii era de aproximativ 300.000 km/s. Dacă dorim mai multe amănunte, alte informaţii despre subiect găsim pe Wikipedia. De exemplu, viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoştintelor pe care le avem în prezent, este viteza de propagare a luminii în vid perfect - independent de parametri fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcţia, polarizarea sau durata propagării. Această caracteristică este proprie nu numai luminii din spectrul vizibil, ea este valabilă tuturor radiaţiilor de natură electromagnetică cum sunt: undele radio, lumina infraroşie şi ultravioletă, radiaţiile X şi Gamma. Viteza luminii în vid, conform teoriei relativităţii restrânse al lui Einstein reprezintă valoarea limită a vitezei pe care o poate atinge un corp, indiferent de mediul în care se propagă. Valoarea sa, exprimată în unităţi din Sistemul Internaţional, este de 299.792.458 m/s (metri pe secundă).

De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România

DEX-ul ne spune că a discrimina înseamnă a separa, a face deosebire, a face distincție, a distinge. De zeci de ani, în România şi nu numai, țiganii se disting prin furturi, violență, poluarea mediului, nemunca, mizerie, lipsa educației etc. Dacă vorbeşti de aceste adevăruri nu înseamnă discriminare. Altfel, putem considera că şi ucigaşii sunt discriminați, atunci când li se pun cătuşele. Ţiganii, prin tot ceea ce fac, sunt o povară pentru orice comunitate. Nu poți locui alături de indivizi fără lege, Dumnezeu, educație, morală. Atunci când autoritățile române discută de această etnie, greşeala majoră pe care o fac este considerarea țiganilor ca o populație asemănătoare armenilor, maghiarilor, evreilor etc. Şi nu este deloc aşa. Ţiganii sunt cei care au făcut praf imaginea României, țiganii sunt cei care nu produc nimic, dar trăiesc din munca românilor plătitori de taxe şi impozite. Câți muncesc din cei aproximativ două milioane de țigani? Foarte puțini, sub 5% probabil. Dar se reproduc în neştire. Cum pot asigura un viitor pentru copii lor nişte indivizi care nu au nici o profesie, nici o locuință, nici un viitor? Toate aceste viitoare generații de țigani vor fi viitorii infractori ai Europei, viitori ucigaşi de bătrâni care, după o viață de muncă, pot fi măcelăriți fără probleme de țigani, într-o țară unde pe autorități le doare-n bască de oameni. Cei bogați oricum au pază şi vile în care se intră greu, aşa încât se poate deduce cam de unde vor fura cei trei milioane de țigani pe care România îi va avea în câțiva ani. Cu toate că avem modelul francez şi italian de limitare a fărădelegilor țiganilor, România țiganizată îşi acceptă soarta de producătoare de țigani infractori, doar IliciKGB are o genă de țigan, la fel ca Bombonel Năstase.

Cum putem avea propriul font în computer

Dacă vă doriți propriul font în computer, adică propriul scris aşa cum l-am învățat în clasele primare, trebuie să aveți un scanner şi o imprimantă. Intrați pe site-ul www.fontcapture.com şi parcurgeți următorii paşi:
1.Se tipăreşte la imprimantă un document (formular) de pe site (găsiți amănunte acolo).
2.Se completează formularul.
3.Se scanează formularul (şablonul) şi se salvează.
4.Se încarcă (upload) şablonul pe site.
5.Se obține (generează) fontul.
6.Se descarcă fontul.
7.Se instalează fontul în computer.

Din (neo)comunism s-au născut politicianul şi electoratul de azi

De-a lungul şi de-a latul Pământului, cei ieşiți din dictatura comunistă au rămas cu sechele, mai ales în modul de apreciere a realității. Pentru cei care utopia bolşevică reprezintă raiul întruchipat, a vorbi de imensul rău făcut acestei nații de comunişti este un sacrilegiu. Şi totuşi, dacă România arată azi aşa cum o vedem, este meritul celor care, ieşiți din comunism la lustruit bulevardul democrației, au furat şi distrus tot în această țară. Ceea ce refuză să înțeleagă nostalgicii dictaturii comuniste este faptul că în România n-au venit să distrugă americanii, francezii sau germanii, ci urmaşii lui Ceaşcă, unii dintre ei chiar amici ai dictatorului. Despre politicianul neocomunist şi electoratul său fără creier scrie cu mult talent Doru Buşcu, ziarist la “Academia Catavencu” (precizare utilă pentru otevişti şi/sau manelişti). Iată mai jos acest material intitulat ‘Sărbătoarea proştilor’.

USL-ul şi metodele kaghebiste de dezinformare

România ieşită din bezna dictaturii comuniste a fost ținta atacurilor serviciilor ruseşti de informații, mai ales că foşti kaghebişti erau stăpânii României după 1989. De la kaghebistul Ilici Iliescu şi până la kaghebistul dovedit încă dinainte de 1989, generalul Nicolae Militaru, numit de IliciKGB în funcția de ministru, deşi era autorul moral al masacrului de la Otopeni din decembrie 1989, atunci când au fost trimişi la moarte tineri nevinovați, elita politică a României democratice (hă, hă, hă) lingea tălpile țarilor de la Kremlin. Tradiția kaghebistă este dusă mai departe de USL (Uniunea Sovietico-Liberală), grupare ce aplică metode kaghebiste de dezinformare, prin intermediul tembeliziunilor deținute de securistul Dan Voiculescu (Antena 3, în special) şi a postului Realitatea TV. Pentru a înțelege cum se produce dezinformarea, se recomandă lectura cărții Tratat de dezinformare, scrisă de Vladimir Volkoff, în care acesta povesteşte metodele folosite de KGB pentru dezinformare şi intoxicare. Am găsit postate pe net câteva idei din această carte şi modul lor de aplicare de către USL-ul ce aruncă flegme. Iată, mai jos, cum fac useliştii din România un nou gulag rusesc, deocamdată la nivel de proiect.

Trucuri ale motorului de căutare Google

Motorul de căutare pe Internet Google este un produs al companiei americane Google Inc., fondată în septembrie 1998 de către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin. Motorul de căutare oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor din web, în 124 de limbi, având o bază de date despre mai mult de 8 miliarde de situri web. Statisticile indică faptul că peste 80% din căutările pe Internet sunt efectuate prin motorul de căutare Google. Finanțarea cheltuielilor companiei se face prin publicitate. (Informațiile sunt preluate din Wikipedia.) Pe lângă anumite tehnici de căutare avansată, Google oferă facilități ce merită a fi cunoscute. Acestea funcționează pentru http://www.google.com/.

Cum putem downloada şi vizualiza offline un întreg site

Internetul are şi părți mai puțin bune, legate de viteza de trafic, prezența viruşilor etc. Dacă vreți să aveți un site la dispoziție independent de conexiunea la internet, există Offline Explorer, o aplicație care descarcă site-ul – sau anumite părți din el – şi îl pune frumos într-un loc pe hard, de unde poate fi accesat oricând, pe furtună, zăpadă, atunci când conexiunea la net este gripată. Pentru a downloada programul urmați link-ul de mai sus. Dimensiunea aplicației este de 7.52 MB, fiind compatibilă cu sistemele de operare Windows XP, Vista, 7. Este extrem de util pentru cei care doresc să studieze anumite tutoriale, acestea putând fi răsfoite offline.