Dac-o fi adevărat, într-un recent sondaj de opinie 49% dintre cei chestionaţi regretă comunismul, adică atunci era mai bine. Presupunând că ar fi real sondajul - n-or fi 49%, dar un 30% sigur există –, ne-am putea întreba de ce criminalii bolşevici, veniţi pe tancurile sovietice, sunt atât de iubiţi de unii (r)români, dar atât de urâţi de unguri, polonezi sau cehi. Explicaţiile pot si aşezate pe mai multe paliere.
1. Voi începe cu învăţământul, deoarece fac parte din acest sistem, chiar dacă sunt un produs atipic al sistemului. Învăţământul românesc a fost locul în care s-au spălat creiere înainte de 1989 şi, din păcate, chiar după căderea dictaturii comuniste. Am avut nefericita experienţă de a lucra o perioadă de câţiva ani într-o şcoală mică dintr-un cătun de pe aici (Tătărăşeni). În acea şcoală eram singurul care nu făcea apologia comunismului, spunând mereu că a fost o boală mortală pentru români, ne-a distrus tradiţiile, elitele, ne-a îndepărtat de lumea civilizată. Pentru ceilalţi (de)formatori de generaţii, crimele comunismului n-au existat. Imaginaţi-vă acum ce mesaj transmiteau aceştia la ore: exact apologia comunismului era făcută, mulţi dintre ei, cei mai în vârstă, fiind incapabili să-şi oxigeneze creierul cu altceva decât le-a fost băgat pe gât vreme de zeci de ani. Cam asta s-a învăţat în România profundă: bolşevicii au făcut numai bine, ‘ăştia’ de azi fac numai rău, doar ‘ăştia’ de azi îi obligă pe românaşi să nu-şi facă bine treaba, să fie corupţi, să fure, să ucidă etc. Chiar şi azi sunt şcoli în acest judeţ sărac al României, Botoşani, unde se face apologia dictaturii pe faţă, fără nici o jenă, fără nici un respect pentru cei care au murit pentru credinţa lor în libertate.
2. Afirmaţiile şi circul de la tembelizor ar fi o altă cauză. Ore şi ore de emisie sunt ocupate de lingăii şi slugile lui Ceaşcă, pentru care comunismul a însemnat fericirea totală. S-a uitat pâinea ce se lua cu raţia, la fel uleiul şi zahărul, întunericul în care orbecăiam, mai rău ca nişte animale, frigul din apartamente, condiţiile inumane din mediul rural, acolo unde pâinea era o raritate, se consuma pâine de Paşti şi de Crăciun doar, sclavia muncitorilor şi ţăranilor, trimişi de bolşevici unde avea chef cizmarul, fără să poţi opune nici o rezistenţă. Poate pentru beţivanul care oricum stă şi azi la frecat menta prin cârciumi, absenţa curentului electric şi a altor necesităţi nu era o problemă, dar pentru omul care îşi dorea o minimă normalitate era un calvar. Toate acestea s-au uitat, doar pâinea neagră aruncată precum unor sclavi a rămas în memoria ‘boborului’. M-am întrebat de multe ori de ce Ilici este votat de mutanţii roşii, deşi avea limbajul de lemn, adică nu spunea nimic vorbind. Răspunsul meu e simplu: 75% din locuitorii mediului rural nu pricep nimic din ce se spune la televizor. Îndobitociţi de munca brută din agricultură, cum lucrau americanii acum 100 de ani aşa se lucrează pământul în România, aceşti indivizi nu deosebesc foarte tare discursul politic al unuia de călălalt. Dacă s-ar face un sondaj despre noţiuni elementare legate de societatea actuală, puţini de la ţără ar şti ceva. Pentru aceşti oameni (?), care l-au ţinut la conducere pe Ilici, întruchiparea răului pentru România, nu contează nimic pe această lume: viaţa aproapelui, proprietatea aproapelui, protecţia mediului, respectul personalităţii celuilalt, valorile culturale ale românilor. După aceşti indivizi otevizaţi, profesorii nu fac nimic la şcoală şi bine s-a făcut că s-a tăiat din salariu, singura activitate care merită respect este munca brută etc. Lor partidul bolşervic aşa le-a spălat creierul, iar în România acest gen de ‘oameni’ au făcut legea. La tembelizor, pe stradă, în şcoli, în piaţă, mutanţii roşii îşi fac întotdeauna numărul. Faptul că ei n-au murit de foame, că au avut acea jumătate de pâine cartelată, înseamnă îndatorarea veşnică faţă de cei care au transformat România într-un ghetou, adică bolşevicii. Aşa-i până la urmă, libertatea este un mărgăritar pe care nu-i bine să-l arunci în faţa porcilor, deoarece porcii s-ar putea întoarce să te devoreze pe tine, cel care ai făcut această greşeală, spune Biblia, o carte de care iubitorii de comunism ateu sigur n-au auzit. Trăim în România şi suntem plini de că…t roşu de 20 de ani.
26 septembrie 2010
Unii politicieni de azi şi comunismul lui Ceaşcă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
nimeni nu a zis ca romanii nu sunt disperati dupa pomeni sociale sau elctorale dar parca dupa 20 de la rivulutie te mai astepti sa se trezeasca cat mai multi din somnul cel de moarte...
Asa-i, pana la urma suntem ultimii din UE si deoarece se traieste cu gandul la trecut, nu la viitor.
la mine pe blog Declaratia anului a la Ponta: "Nu mai vreau să văd un membru de familie a unui politician PSD la DNA"
Trimiteți un comentariu