13 octombrie 2009
În Rusia, ciuma roşie a fost precedată de căderea unui meteorit
Ştiţi ce s-a întâmplat pe 30 iunie 1908 în Siberia? Nu, nu se antrena Lenin, prin împuşcarea unor localnici, pentru viitoarea revoluţie bolşevică. În Siberia, pe râul Podkamennaya Tunguska, la 17h17min a.m., o suprafaţă de 2.000 de kilometri pătraţi de pădure este distrusă. Deoarece localnicii erau convinşi că explozia era, de fapt, o vizită a zeului Ogdy, care a blestemat zona prin distrugerea de proporţii a faunei şi a pădurii, primele expediţii ale lui Leonid Kulik, curatorul-şef al colecţiei de meteoriţi de la muzeul din Sankt Petersburg, n-au reuşit să smulgă nici o mărturie oculară. De altfel, prima expediţie (1921, deci treisprezece ani mai târziu) nici n-a ajuns la locul impactului. Abia în 1927 a ajuns Kulik acolo şi a găsit optzeci de milioane de copaci doborâţi, aranjaţi frumos, într-un tipar radial, ca scobitorile cărora le dai drumul din pumn. Iar când expediţia a ajuns la centrul impactului, a descoperit şi copaci care stăteau “în picioare”, dar erau jumuliţi de crengi şi scoarţă. Un martor ocular, care a vorbit abia pentru a treia expediţie, a povestit că, la 65 de kilometri distanţă, unda de şoc l-a zburat din scaun şi l-a făcut să-şi simtă cămaşa în flăcări. Aceeaşi undă de şoc a dus la un seism înregistrat tocmai în Anglia, iar norii formaţi la altitudini mari reflectau lumina Soarelui mult după asfinţit: locuitorii Asiei a fost în stare să citească ziarele la miezul nopţii, şi ştiţi ce complicate sunt ideogramele asiatice! Dar staţi aşa, nici măcar nu a fost vorba de un impact propriu-zis: cele mai recente date arată că a fost vorba de un bolovan de vreo 35 de metri în diametru, care a explodat în aer. Cele o sută de milioane de kilograme de pietroi, intrând cu 55.000 km/h în atmosferă, au încălzit aerul înconjurător la 25.0000 C şi, ca urmare a presiuniii şi temperaturii, meteorul s-a dezintegrat la 8,5 kilometri înălţime. Încă se mai discută despre energia degajată: echivalentul a între 100 şi 1.000 de bombe de la Hiroshima! Iar un studiu recent sugerează că lacul Cheko (lung de 700 de metri, lat de 350 şi adânc de 50), aflat la 7 kilometri distanţă de “zona zero”, ar putea fi format de o bucată desprinsă din vizitatorul astral, nu mai mare de zece metri. Însă nu este cazul să vă îngrijoraţi prea tare: astfel de bolovani nu ne vizitează decât o dată la vreo trei sute de ani!
Alte amănunte despre eveniment găsim la http://ro.wikipedia.org/wiki/Meteorit sau la descriere eveniment.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu