Cum funcţionează file-sharing-ul

File-sharing-ul (partajarea de fişiere) se referă la disponibilizarea şi, respectiv, distribuirea de fişiere prin intermediul Internetului, ne informează Wikipedia. Cea mai simplă metodă este stocarea datelor pe un server web central (sau chiar mai multe), la care în principiu au acces toţi utilizatorii Internetului. Totuşi, în general, se procedează altfel, şi anume pe baza principiului peer-to-peer (de la egal la egal, prescurtat uneori P2P), fără un server central. În acest caz, utilizatorii se folosesc de programe speciale, care stau la dispoziţia oricui pe internet. Pe Scientia.ro există alte informaţii referitoare la acest subiect. Prin file-sharing ceea ce se pune în comun cu alţii nu este informaţia propriu-zisă ci o parte din ceea ce conţine ea, într-o formă reproductibilă. Astfel, informaţia poate fi arhivată, fracţionată (file split), transformată (file conversion), astfel încât să nu mai păstreze nimic din aspectul ‘exterior’ iniţial, însă conţinutul (de exemplu o melodie, un program) să rămână acelaşi. Aşadar file-sharing-ul este mai degrabă information-sharing.

Reţelele de tip Peer-to-Peer nu folosesc acel calculator central numit Server, ci dimpotrivă ele folosesc împreună unităţile de disc şi imprimantele sau chiar fişiere şi programe.
File hosting este un serviciu de tip Internet Hosting, conceput cu scopul de a găzdui conţinuturi statice, în mod specific fişiere mari care nu sunt pagini web. Serviciul permite inclusiv accesul web sau FTP şi poate fi optimizat pentru a servi mai multor utilizatori (aşa cum precizează termenul ‘hosting’) sau unuia singur (găzduind fişierele unei singure persoane). Alte servicii conexe file-hosting-ului sunt: video sharing, virtual storage şi remote backup.

DC++ este un protocol de file-sharing orientat asupra partajării în cadrul unei comunităţi, nu printr-un singur server central la care se conectează toţi clienţii. DC-ul a devenit cea mai folosită reţea de file-sharing din România tocmai pentru că le furnizează românilor un mediu în care pot downloada unii de la alţii la viteză metropolitană (de preferat în faţa celei externe, care este mult mai mică în România), dar în care şi pot discuta.

BitTorrent este un sistem peer-to-peer care face ca transferul de fişiere mari (sau de grupuri de fişiere) în cadrul unui grup de utilizatori să se facă mult mai uşor, mai rapid şi mai eficient. Reţeaua BitTorrent este puţin diferită de o reţea normală peer-to-peer. În această reţea, utilizatorii nu caută fişiere pe care le au şi ceilalţi utilizatori, ci intră pe site-uri care au liste de fişiere recent apărute. Protocolul BitTorrent împarte fişierul în fragmente mici, de obicei de ordinul unui sfert de megabyte (256 KB), dar cu cât fişierul original este mai mare, cu atât mărimea fragmentelor va creşte. De exemplu, un fişier de 4.37 GB va fi împărţit în fragmente de câte 4 MB (4096 KB). Utilizatorii descarcă fragmentele lipsă de care au nevoie de la cei care le-au descărcat deja, punând la dispoziţia celorlalţi fragmentele deja avute.