27 octombrie 2008

Ce ne invata filmele americane?

Mai multi cineasti au decis sa faca o lista cu "lectiile" date de filmele americane,
cele imprimate definitiv in mintea spectatorilor.
Despre ce este vorba? Sa vedem:
1. Apartamentele mari, etajate, din New York, au o chirie convenabila pentru oricine, fie el somer sau director.
2. Cel putin unul din doi gemeni identici este diabolic.
3. Daca trebuie sa dezamorsezi o bomba nu ai de ce sa-ti faci griji, intotdeauna vei alege corect firul care trebuie taiat.
4. Mai toate computerele laptop sunt suficient de puternice pentru a patrunde in sistemul de comunicatii al oricarei
civilizatii extraterestre invadatoare.
5. Nu conteaza daca intr-o lupta martiala numarul adversarilor este foarte mare: inamicii tai vor astepta rabdatori sa
te atace unul cate unul, dansand in jurul tau intr-o maniera amenintatoare, pana cand ii faci knock-out pe cei dinainte.
6. Cand stingi lumina pentru a te duce la culcare, tot ce se afla in dormitorul tau se vede perfect, numai ca intr-o usoara
penumbra.
7. Daca esti blonda si draguta, este foarte probabil sa ajungi expert mondial in fisiune nucleara la varsta de 22 de ani.
8. Politistii cinstiti si muncitori sunt in mod traditional impuscati cu trei zile inainte de pensionare.
9. Decat sa risipeasca gloantele, megalomaniacii prefera sa-si ucida adversarii pe care-i prind folosind masinarii
complicate, care cuprind rachete, sisteme electronice, gaze mortale, lasere sau rechini mancatori de oameni, ce le ofera
prizonierilor cam 20 de minute pentru a evada.
10. Toate paturile au cearsafuri speciale, probabil in forma de L, care ajung pana la subratul femeii care doarme, dar
depasesc numai cu putin coapsele barbatului de langa ea.
11. Toate pungile cu cumparaturi contin cel putin o paine-bagheta.
12. Este foarte usor pentru oricine sa piloteze un avion, pana la aterizare, urmand instructiunile cuiva din turnul
de control.
13. O data pus pe buze, rujul nu mai dispare de acolo, orice ai face, inclusiv scufundari submarine.
14. Cel mai probabil vei supravietui unei batalii, dar numai daca nu faci greseala sa arati inainte cuiva fotografia
iubitei care te asteapta acasa.
15. Daca vrei se te dai drept ofiter german sau rus, nu-i nevoie sa stii limbi straine, este suficient un accent potrivit.
16. Turnul Eiffel se vede pe orice fereastra din Paris.
17. Un barbat nu va arata nici un semn de durere in cursul celor mai feroce lupte, dar se va crispa cu totul cand o
femeie incearca sa-i curete zgarieturile.
18. Daca undeva se vede un panou de sticla, mai devreme sau mai tarziu cineva va trece prin el.
19. Daca locuiesc intr-o casa bantuita, femeile vor iesi - dar numai in cele mai transparente desuuri - sa vada ce este
cu sunetele ciudate pe care le aud.
20. Un computer pe care trebuie sa deschizi un fisier text nu va avea cursor, dar va spune in-totdeauna: "Introdu parola".
21. Cand conduci pe un drum perfect drept este intotdeauna necesar sa rotesti voiniceste de volan in stanga si in dreapta
la fiecare cateva momente.
22. Toate bombele au un ceas electronic cu cifre mari si rosii, pentru a sti exact cat mai este pana la explozie.
23. Un detectiv poate rezolva un caz numai dupa ce a fost suspendat.
24. Daca te hotarasti sa dansezi pe strada, toti cei pe care ii vei intalni vor cunoaste perfect pasii.
25. In timpul tuturor investigatiilor politiei, detectivii viziteaza obligatoriu, cel putin o data, un club de stiptease.
26. Toate numerele de telefon din America incep cu 555.
27. Majoritatea cainilor sunt nemuritori.
28. Daca esti urmarit prin oras, poti sa te ascunzi intr-o parada de ziua Sfantului Patrick indiferent de anotimpul in
care se petrece actiunea.
29. Sistemul de ventilatie al unei cladiri este locul perfect in care sa te ascunzi. Nimeni, nici o data, nu se va gandi
sa caute in locul in care poti sa te deplasezi dintr-o parte a cladirii in cealalta fara nici o greutate.
30. Cand platesti un taxi, nu te uita la portofel. Apuca o bancnota la intamplare si sigur va fi suma exacta ce trebuie
achitata.
31. Orice rasa extraterestra poate sa lase insarcinata o pamanteanca.
32. Bucatariile nu sunt echipate cu intrerupatoare. Cand folosesti o bucatarie noaptea, trebuie sa lasi frigiderul
deschis pentru a avea lumina in incapere.
33. Un singur bat de chibrit aprins, este suficient pentru a ilumina o camera de marimea unui stadion.
34. Toti oamenii din vechime, indiferent de epoca, au dinti perfecti.
35. Cu toate ca in secolul XX este posibil sa tragi cu o arma intr-un obiect aflat in afara razei vizuale, oamenii
secolului XXIII vor pierde aceasta abilitate.
36. Nu este necesar sa saluti atunci cand incepi sau termini o convorbire telefonica.
37. Cand sunt singuri, toti strainii prefera sa vorbeasca in engleza unul cu celalalt.
38. Orice incuietoare poate fi deschisa cu o carte de credit sau o agrafa in cateva secunde. Exceptie fac cazurile
cand dincolo de usa este un copil amenintat de un incediu.
39. Toate buletinele de stiri contin materiale care te afecteaza direct si sunt difuzate in momentul in care tu deschizi
televizorul.
40. Departamentele de politie dau ofiterilor teste de

Upgrade-ul la programul Nevasta 1.0 (ghid de instalare)

Anul trecut unul dintre prietenii mei s-a decis sa faca up-grade-ul de la
Prietena 8.0 la Nevasta 1.0 si a realizat ca aceasta duce la un consum
exagerat de memorie, lasand sistemului extrem de putine resurse disponibile
pentru alte aplicatii. El a observat de asemenea ca Nevasta 1.0 doreste din
rasputeri sa se perpetueze (asemanator unui virus), ceea ce consuma de
asemenea resurse deosebit de valoroase. Nici o mentiune a acestui fenomen
particular nu a fost inclusa in brosura produsului si nici in documentatie,
chiar daca alti utilizatori l-au informat ca era un lucru la care trebuia sa
se astepte datorita naturii acestei aplicatii. Dar nu este doar atat, Nevasta
1.0 se instaleaza de una singura in asa fel incat se lanseaza singura la
initializarea sistemului, de unde poate monitoriza toate celelalte activitati
ale acestuia. El a observat cu tristete ca alte aplicatii cum ar fi PokerNight
10.06, BeerParty 5.5, si Noaptea-n Bar 7.7 nu mai pot rula in sistem deoarece
il fac sa se blocheze cand sunt selectate, desi inainte mergeau de minune. In
timpul instalarii Nevasta 1.0 nu atentioneaza asupra instalarii simultane a
unor plug-in-uri nedorite precum Soacra 55.8 respectiv Cumnatul 16.1 in
versiune Beta. De asemenea si performanta sistemului se pare ca se diminueaza
cu fiecare zi ce trece. Iata cateva facilitati pe care le-ar dori in
urmatoarea versiune, Nevasta 2.0: Un buton "Nu mai spune asta inca o data!" Un
buton de minimizare disponibil la fiecare rulare a programului. Programul de
instalare sa aiba doua optiuni, una care sa permita dezinstalarea ulterioara
in orice moment fara pierderea de cache sau de alte resurse ale sistemului si
alta care sa permita rularea driverului de retea, fapt ce ar permite sondei
hardware a sistemului sa poata fi utilizata. Eu insumi m-am decis sa evit
durerile de cap asociate cu Nevasta 1.0 si am pastrat inca Prietena 9.0.
Oricum, chiar si aici am gasit multe probleme. Se pare ca nu se poate instala
Prietena 9.0 peste Nevasta 1.0. Trebuie neaparat sa dezinstalezi mai intai
Nevasta 1.0. Alti utilizatori spun ca acesta este un vechi bug de care ar fi
trebuit sa stiu. Este clar ca toate versiunile de Prietene au conflicte pe
utilizarea comuna a portului I/O . Ca lucrurile sa fie si mai rele nici
programul de dezinstalare pentru Prietena 8.0 nu functioneaza prea bine,
lasand urme nedorite ale aplicatiei in sistem. In plus toate versiunile
existente de Prietene continua sa lanseze mesaje deranjante (chiar si dupa
dezinstalare!) privind avantajele upgrade-ului la Nevasta 1.0...

***** BUG WARNING ***** Nevasta 1.0 mai are un alt bug nedocumentat. Daca
incerci sa instalezi Amanta 1.1 inainte de a dezinstala Nevasta 1.0, Nevasta
1.0 va sterge fisierele MSMoney inainte de a se dezinstala singura. Si apoi...
Amanta 1.1 va refuza sa se instaleze, pretextand ca sistemul are resurse
insuficiente.

***** EVITAREA BUG-ULUI ***** Pentru a evita acest bug, incercati sa instalati
Amanta 1.1 pe un sistem diferit si nu rulati vreodata aplicatii de transfer de
fisiere intre cele doua sisteme. De asemenea, aveti grija cu aplicatiile
freeware sau shareware similare pentru ca se stie ca sunt purtatoare de virusi
ce pot afecta Nevasta 1.0.
26 octombrie 2008

Bancuri cu si despre medici

O tipa la doctor:
- Domnule doctor, stiti am o problema.. nu-mi ajunge numai barbatul meu...
- Se poate, sunteti tanara, este normal, se mai intampla, ..mai luati-va un amant..
- Pai stiti, mi-am luat..
- Si tot nu va ajunge ?
- Pai sa vedeti, nu..
- Se poate, sunteti tanara, este normal, se mai intampla, ..mai luati-va unul ..
- Pai stiti, mi-am mai luat..
- Si tot nu va ajunge ?
- Pai sa vedeti, nu..
- Se poate, sunteti tunara, este normal, se mai intampla, ..mai luati-va unul ..
- Pai mi-am mai luat...
- si cum cu un barbat si trei amanti tot nu va ajunge ?
- Pai sa vedeti, nu..
- Ei mai luati-va un amant !
- Pai mi-am mai luat..
- Si tot nu va ajunge ?
- Pai nu !
- Ei atunci e grav...
- O domnule doctor, va rog da-ti o adeverinta ca sunt bolnava, ca barbatu-meu zice ca sunt curva !

--------------------------------------------------------------------------------
Doctorul intra in dormitor, lasandu-l pe sotul foarte agitat sa astepte afara. Peste doua minute, doctorul iese din dormitor si cere un cutit de bucatarie. Sotul se executa si doctorul dispare din nou in dormitor. Peste putin timp iese din nou, de data asta cerand un ciocan si-o dalta. Sotul da fuga pana jos si se intoarce cu un ciocan si o dalta. Acum bietul om era intr-o groaznica stare de agitatie. Doctorul reintra in dormitor, reapare din nou dupa vreo cinci minute.
- Imi pare rau, spune el. Ma tem ca am nevoie de o ranga.
- O ranga?! Tipa sotul cu glasul sugrumat? Ce are? spuneti-mi si mie.
- N-am avut cum sa constat, a spus doctorul. Incerc de atunci sa-mi deschid trusa.

--------------------------------------------------------------------------------
- Va rog urmatorul !
Intra o tanara, draguta. Incearca timida:
- Stiti... eu as vrea...
- Bine... bine!... o intrerupse medicul nervos. Lasati vorba si dezbracati-va!
- Stati domnule doctor, eu as vrea...
- Fara jena! intervine medicul energic. Dezbracati-va imediat!
Tanara se dezbraca, punandu-si toata imbracamintea pe paravan.
- Asa, zice multumit medicul si privind-o atent o intreaba:
- Spune-mi acum, unde te doare?
- Nu ma doare nimic. V-am adus o scrisoare din provincie, de la matusa mea. Va cere un sfat asupra gutei ei...

--------------------------------------------------------------------------------
Un tip intra disperat pe usa cabinetului:
- Domnule doctor, domnule doctor, sunt disperat, in fiecare seara, cand ma bag in pat am impresia ca este cineva sub pat. Cand ma uit sub pat, am impresia ca este cineva pe pat... si tot asa... pe pat, sub pat, pe pat, sub pat... o sa innebunesc.
- Domnule, asta o vom rezolva fara nici o problema in trei ani de sedinte. Vino de trei ori pe saptamana!
- Dar cat costa o sedinta la dumneavoastra?
- Numai o suta de dolari...
Tipul pleaca dezamagit. Peste cateva luni doctorul il intalneste din intamplare pe respectivul plimbandu-se linistit pe strada:
- De ce nu ai venit la mine ca sa facem tratamenul?
- O suta de dolari sedinta? Am rezolvat-o cu 10 dolari! Mi-a spus un barman cum sa scap de obsesie...
- Pai cum asa, un barman?
- Da, mi-a dat solutia: am taiat picioarele patului....

--------------------------------------------------------------------------------
Se facea ca un ginecolog se gandeste sa se faca mecanic... Si se duce omul nostru la cursul de mecanici. Ionescu ia 8, Popescu ia 10, iar ginecologul nostru se captuseste cu un 15. Uimit se duce si el la prof si intreaba cum se poate ?
- Ti-am dat 5 puncte pentru ca ai desfacut motorul, inca 5 pentru ca l-ai montat la loc cum trebuie, si inca 5 ca bonus ca ai lucrat prin teava de esapament !

--------------------------------------------------------------------------------
- Mergeti in camera de alaturi si dezbracati-va! -ii spune doctorul unei tinere paciente.
Dupa un timp, doctorul intreaba:
- Sunteti gata ?
- Da, domnule doctor, dar dumneavoastra ?

--------------------------------------------------------------------------------
O gagica faina se duce la ginecolog. Ginecologu' cand o vede, intra in calduri. Ii spune tipei sa se dezbrace. Dupa ce se dezbraca, doctorul incepe sa o pipaie cu foc si o intreaba:
- Stii ce fac acum ? la care gagica ii raspunde:
- Da, faceti un examen dermatologic.
- Corect, raspunde doctorul dupa care se apuca sa-i maseze sanii...
- Stii ce fac acum ?
- Da, ma verificati de cancer la sani.
- Corect, raspunde doctorul, dupa care isi da pantalonii jos si i-o trage pe la spate.
- Stii ce fac acum ?
- Da. Iei SIDA...

--------------------------------------------------------------------------------
Un tip la doctor:
- Dom' doctor, sunt indecis ..... sau nu ?!

--------------------------------------------------------------------------------
Aceelasi tip la doctor:
- Domn' doctor am o problema : nu prea ma baga lumea in seama....
- Urmatorullll....

--------------------------------------------------------------------------------
Domnu' doctor, in ultima vreme am impresia ca sunt cam nehotarat. Sau nu sunt ?

--------------------------------------------------------------------------------
- Domnu' doctor, in ultima vreme sunt cam uituc.
- Si de cand asta ?
- De cand ce ?

--------------------------------------------------------------------------------
Un balbait vine la doctor.
- Va balbaiti intotdeauna asa ?
- N-nu, ddocc-ctore, dd-doarr c-cand v-vor-besc.

--------------------------------------------------------------------------------
O tipa se duce la doctor. Dupa ce o consulta, doctorul ii spune:
- Doamna, trebuie sa vorbesc cu sotul dvs.
Tipa iese din cabinet si ii spune barbatului:
- Cred ca am ceva grav, doctorul n-a vrut sa-mi spuna ce, dar vrea sa vorbeasca cu tine.
Tipul intra in cabinet si doctorul ii zice:
- Sotia ta e foarte bolnava. Daca nu i-o tragi de 3 ori pe noapte, in fiecare noapte, o sa moara.
Tipul iese iar sotia il intreaba:
- Ei, draga, ce a zis doctorul ?
- A zis ca o sa mori.

--------------------------------------------------------------------------------
- Domnule doctor, va rog sa ma ajutati in legatura cu sotul meu...
- Dar ce anume il supara ?
- Nu-l supara nimic deosebit, dar ii plac ciorapii de dama...
- Bine, doamna, dar asta nu e ceva deosebit... sint multi carora le plac...
- Da, dar lui ii plac ciorapii de dama...
- V-am mai spus, doamna, ca nu e nimic... Si mie imi plac...
- Simpli sau cu mustar ?

--------------------------------------------------------------------------------
Un barbat se duce la medic si ii spune:
- Domnule doctor vreau sa ma castrati !
- Ma omule ,esti sigur ? Vad ca esti tanar si puternic...
- Sigur domnule.
- Bine, semneaza aici...asa si aici. Nu am timp acum sa discutam mai mult.
Dupa operatie,doctorul vine la pacient si-l intreaba:
- Spune-mi si mie de ce ai facut-o ?
- Pai m-am imprietenit cu o fata evreica si stiti la ei e un obicei mai ciudat ...
- Da ma dar asta e circumcizie.
- Pai eu cum am zis...

--------------------------------------------------------------------------------
- Domnule doctor, am avut un cosmar toata noaptea: se facea ca trageam de o usa pe care scria ceva.
- Si ce scria ?
- Impinge !

--------------------------------------------------------------------------------
Unui tip, dupa ce este analizat de doctor, i se spune ca nu mai are mult de trait. Fara nici o speranta, il intreaba pe doctor cat mai are de trait.
- 10, spune doctorul.
- Zece ce ? intreaba pacientul. Zece ani, luni, zile ?
- 9, 8, 7... continua doctorul.

--------------------------------------------------------------------------------
Nea Vasile la doctor...
Doctorul: Dezbraca-te, omule !
Nea Vasile: Mie rusine d-le doctor...
Doctorul: Du-te dupa cortina aia omule !
Nea Vasile dupa cortina s-a dezbracat si a venit cu mana in fata acoperindu-si..........
Doctorul: Da ce tii mana in fata omule ?
Nea Vasile: Pai asa mi-a zis frati-meu Costica sa nu viu cu mana goala la doctor.

--------------------------------------------------------------------------------
- Doctore, sunt extrem de deprimat, nu mai am nici pofta de viata. Ce ma sfatuiesti: sa ma sinucid ori sa-mi inec disperarea in bautura. Cum e mai bine ?
- Depinde cum stai cu ficatul...

--------------------------------------------------------------------------------
Un tip vine la doctor sa-l vindece de balbaiala.
- Da'cu ce te ocupi dta ?
- E-eu cresc ga-ga-ini !
- Pentru asta nu-i nevoie sa vorbesti cursiv, merge si-asa.
- Pai pai,eu chem di-dimineata ga-gainile sa le dau boabe: pi pi pi ! Si vin cinci mii de ga-gaini. Seara iar: pi pi pi, maninca. Apoi, le zic sa plece la cul-culcare. Se duc toate, afara de una. Ii zic: Du-du-te de te culca! Nu vrea. Iar: Du-te la culcare, iar nu vrea. Ma enervez si-i zic: Du-du-te-n pi-pi-pi...Si vin cinci mii de gaini...

--------------------------------------------------------------------------------
Cica unu' se duce la doctor si-i spune:
- Dom' doctor, am sa va spun ceva, da' sa nu ziceti la nimeni !
- Da, dom'ne.. etica profesionala, nu ?
- Dom' doctor, eu sunt poponar.
- Cum, dom'ne ? D-ta care eshti barbat bine, trapez, muschi, cum poti fi tu poponar ?
- Pai sa vedetzi: la noi e o chestie de traditie...Strabunicu' a fost poponar, bunicu, tata, eu, fiu-miu, pana si mos Ion care era ruda indepartata a fost..
- Da' bine dom'ne ! In familia d-tale nu-i plac nimanui fetele ?
- Ba da, lu' bunica.

--------------------------------------------------------------------------------
O persoana este la spital. Vine doctorul si-i spune:
- Am doua vesti: una buna si una rea.
La care pacientul intreaba:
- Care-i cea rea ?
- Trebuie sa va amputam ambele picioare.
- Si cea buna ?
- Pacientul din patul de alaturi vrea sa va cumpere pantofii.

--------------------------------------------------------------------------------
- Spuneti-mi, medicamentul pe care vi l-am prescris, v-a ajutat ?
- Da, foarte mult, eu mi-am vindecat reumatismul, baiatul nu mai tuseste, iar cu ce-a mai ramas sotia a curatat si argintaria !

--------------------------------------------------------------------------------
- Doctore, nu mai inteleg nimic, de cate ori imi beau ceasca de cafea, incepe sa ma doara ochiul drept !
- Nu e nimic grav. Nu trebuie decat sa scoateti lingurita.

--------------------------------------------------------------------------------
In cabinetul unui medic intra o femeie eleganta care se adreseaza medicului.
- Va rog foarte mult sa ma ajutati. In vara asta vreau sa merg undeva la bai. Ati putea sa-mi spuneti care este la ora actuala cea mai moderna boala ?

--------------------------------------------------------------------------------
Intr-un sanatoriu de munte, un barbat venit la tratament se plange medicului ca respira foarte greu.
- Ciudat, spune medicul, fiindca nicaieri nu gasiti un aer mai curat ca aici.
- Tocmai, eu sunt obisnuit sa vad ce respir.

--------------------------------------------------------------------------------
Durerea de stomac incepe sambata dupa amiaza, se accentueaza duminica toata ziua si inceteaza brusc luni de dimineata, cand se deschide farmacia din cartier.

--------------------------------------------------------------------------------
Medicul: - Sa stiti ca principalul vinovat al bolii dumneavoastra este alcoolul.
Pacientul: - Multumesc, domnule doctor, bine ca nu sunt eu vinovat.

--------------------------------------------------------------------------------
Doctorul: Scoate limba, micutule !
Pacientul: Nu pot, d-le doctor, celalalt capat este prins !

Bancuri cu "Genialu'"

Î:De ce nu a fost terminata Casa Republicii?
R:Pentru ca nu a fost zidita Leana la temelie.

Î:De ce în România (socialista) magazinele se faceau la minimum 5 km distanta unul de celalalt?
R:Sa nu se încurce cozile.

Î:Stiti ca Elena îi spunea lui Nicu Maiestate?!
R:Asa: Nicule, mai ie state de vizitat...

Studentul arab se scuza ca a întârziat la cursuri:
- Sa vedeti a stat pe loc tramvaiul ca trecut tov. Ceausescu cu camasa în gura!
- Cum cu camasa?
- Pai, asa zice tot omeni din tramvai: Uite-l, iar trece, cucamas în gura lui!

Pe vremea lui Ceausescu, iese un timbru cu Ceausescu. Se duce Ceausescu, deghizat, la un oficiu postal, sa vada cum se vinde timbrul.
- Nu se vinde, spune functionarul.
- De ce?
- Nu se lipeste.
Cere Ceausescu un timbru, scuipa pe lipici, îl pune pe un plic si-i arata functionarului:
- De ce spui ca nu se lipeste? Uite, se lipeste!
- Da, spune functionarul, dar toti scuipa pe partea ailalta.

1970 Ceao în vizita în judetul Harghita. Un pionier voios ofera florile ceremoniale lasându-se îmbratisat.
- Cum te cheama, pui de dac?
- Istvan Attila, tovarase Nicolae Ceausescu.

În vizita la Scornicesti, la parinti, Ceausescu gaseste televizorul spart. Suparat, îl ia la rost pe taica-su, de ce n-a chemat pe cineva sa-l repare. Tatal îi raspunde în doi peri:
- Apai vin mereu si pun geamu' ala, da cum îl pun, cum îl sparg!
- Pai de ce tata?
- Vezi tu, când erai mic si spuneai câte o prostie, îti dadeam câte una peste bot, si am ramas cu obiceiul asta...

- Domle, stii ca Ceasca al nostru era tot atât de tare ca si Kasparov?
- ...!?!
- Multi ar fi vrut sa-l bata, dar înca nici unul n-a reusit!

Era Ceausescu la Neptun. Se scoala într-o dimineata mai devreme iese pe terasa cu priveliste la mare si spune.
- Buna-dimineata Soare !
- Sa traiti Tovarase Ceausescu!
Vazând asta îi spune lui Leana ce i s-a întâmplat!
A doua zi dimineata se scoala împreuna cu Leana, ies pe terasa si:
- Buna-dimineata Soare!
- Sa traiti tovarase Ceausescu dar eu nu sunt Soare eu sunt capitan State Dorin, maiorul Popescu Soare a fost ieri de garda!

Un reporter occidental îl întreba pe Ceasca, prin 1989:
- Am auzit ca în România e frig în case. Asa e?
- Da, dar n-a murit nimeni din cauza asta.
- Dar am auzit ca nu e nici mâncare?
- Da, dar n-a murit nimeni de foame.
- Si am mai auzit ca trebuie sa te bati ca sa prinzi un loc în autobuz ca sa te-ntorci acasa de la servici?
- Da, dar nici din asta n-a murit nimeni.
- Atunci, domnule prsedinte, de ce nu încercati cu cianura?

Ceausescu cu nevasta, în elicopter. Leana îi zice:
- Uite, Nicule, se vede râurile!...
- Nu tu, astea nu e râurile astea e soselele!...
Pilotul intervine:
- Nu, astea-s cozile!...

Dupa marile inundatii, Ceausescu îsi convoaca apropiatii ca sa faca un bilant al ajutoarelor. Privind rapoartele în care se centraliza aportul de valuta forte, seful exclama:
- Bravo! Luati masuri de pe acum: peste doi ani dam foc!

Leana îi spune într-o zi lui Nicu:
- Auzi, Nicule...Ce ar fi sa ma pui si pe mine prim-ministru ca Dascalescu?
- Esti nebuna, Leano! Unde mai vazusi tu tara cu doi prim-ministri?
- Pai cum nu!? În Franta: Jac si Rac.

Doi tipi calca un porc cu masina, la marginea unui sat. Unu zice:
- Hai s-o stergem!
Celalat zice:
- E mai corect sa-l gasim pe proprietar, sa-i spunem ce s-a întâmplat si sa-l despagubim.
Zi si facut; unu pazeste masina si porcu. Celalalt pleaca în sat sa anunte trista veste. Trece o ora, trec doua si "solul" nu se întoarce. Cel ramas, ascunde porcu', închide masina si se duce în sat sa dezlege misterul neîntoarcerii amicului. Satul pu
- Am venit aici ,am aflat cine e proprietarul am spus cam ce i-am facut si oamenii m-au sfatuit sa-i spun pe ocolite ca e cardiac. Asa ca i-am atinut calea asa ca din întâmplare si am gasit un pretext de a intra în vorba si i-am trântit-o: "Traiasca 2
Omul,bine pregatit politic a intrat în vorba si mi-a replicat voios:
- Traiasca, traiasca si sa traiasca si Partidul nostru în frunte cu cel mai iubit fiu tov. Niculae Ceausescu"
- Eu când am vazut ca e vesel mi-am luat inima în dinti si i-am spus trist: "Stii? porcu a murit" Si el ,nu stiu de ce a dat de baut la tot satul de ne-am îmbatat ca porcii!...

Ceausescu se intorcea o data cu avionul cu nevasta din strainatate. La intrarea în tara se aude subit un sunet de tonalitate joasa si intensitate mare si avionul se zguduie puternic.
- Ce s-a întâmplat? întreaba Ceausescu foarte afectat.
- Tovarase Nicolae Ceausescu, permiteti sa raportez: ne-am lovit de nivelul de trai ridicat!

Episod între profesorul de istorie si un elev, într-o scoala primara a epocii de aur:
- Spune-mi, Goguta, ce eveniment marcant a avut loc în anul 1918?
- S-a nascut la Scornicesti tovarasul Nicolae Ceausescu, iubitul nostru presedinte!
- Foarte bine. Dar în 1944?
Dupa un scurt timp de gândire, Goguta raspunde:
- S-au sarbatorit 26 de ani de la nasterea tovarasului Nicolae Ceausescu!

Ceausescu merge în Rusia în vizita la Brejnev. Uimit de luxul în care traieste acesta îl întreaba de unde are atâtia bani. Rusul îi zice:
- Ei bine, vezi podul de acolo?
- Da...
- Acel pod costa 100 000 000 de ruble. Si dintr-o suma asa de mare o parte ajunge îb buzunarul meu...
Peste un an vine brejnev la Bucuresti si uimit la rândul lui de luxul în care traieste Ceausescu întreaba cum de îsi poate permite asa ceva. Ceausescu îi raspunde:
- Ei bine. Vezi podul acela?
- Care pod?
- Podul acela costa 100 000 000 de lei...

Manifestatie mare, mare (unii stiu despre ce e vorba). Lumea striga:
- Ceausescu, PCR! Ura! Ura!
Unul singur, mai amarat, sta mai in spate si nu spune nici un cuvant. Un "om de ordine" (citeste securist) se apropie de el si îl întreaba:
- Ce faci tovarase, de ce nu strigi ura?
- Sunt ragusit, raspunde cel interpelat, dar ura e aici, în suflet.

Ceausecu, Bush si Gorbaciov au vrut sa vada care soldat este mai devotattarii sale. Se duc toti trei la Washington.
Bush: - John, la mine!
John: - Da, sa traiti!
Bush: - Soldat esti gata sa faci orice pentru patrie...
John: - Da, sa traiti!
Bush: - Atunci intra în Oceanul Atlantic si adu-mi un rechin în 5 minute!
John intra în apa, se scufunda, iese la suprafata...si peste 5 minute apare epuizat si fara un picior cu un rechin.
Gorbaciov este indiferent si le propune celor trei sa mearga la Moscova. La Moscova:
Gorbaciov:- Ivan, la mine!
Ivan: - Da, sa traiti!
Gorbaciov:- Soldat tu esti gata sa mori pentru patrie si partid!
Ivan: - Da, sa traiti!
Gorbaciov:- Du-te în Oceanul înghetat si adu-mi 2 rechini în 5 minute!
Ivan intra în apa, se scufunda....peste 5 minute iese cu 2 rechini aproape morti...
Ceausescu:- Ba, la noi asta e treaba de muiere...
Bush: - Bine, hai sa mergem la Bucuresti sa vedem. La Bucuresti:
Ceausescu:- Ion, la mine!
Ion: - Ce e, ba!
Ceausescu:- Ba tu esti gata sa mori pentru tara ta?
Ion: - Ntziu...
Ceausescu:- Atunci mars în Marea Neagra si adu 3 rechini în 5 minute!
Ion: - Ba, sa se duca mata...
Ceausescu:- E..., nu v-am spus eu ca asta la noi e treaba de muiere...

Dupa discutia cu Prunaru, primul român trimis în Cosmos, cam nedumerit, Ceausescu o ia deoparte pe Leana.
- Asculta, Lenuto, Prunaru zicea ca a avut unele probleme din cauza legii gravitatiei. Nu tii tu minte când am dat eu legea asta?
- Ce ma-ntrebi pe mine, Nicule, eu sunt cu stiinta, tu esti cu legile!

Era pe timpul lui Ceausescu si trebuia la o fabrica sa de-a afara personal. Începe directorul:
- Eu ar trebui sa plec ca sunt cel mai mare în grad! Dar ce-ar zice tovarasul X prietenul meu bun de familie când aude ca voi fi dat afara?
Personalul:
- Asa e nu poate sa plece dom' director!
Inginerul sef:
- Având în vedere ca eu sunt al doilea în grad dupa director eu trebe sa plec acasa dar ce-ar spune tovarasul Y care e mai sus ca tovarasul X?
Personalul:
- Asa e nu puteti sa plecati dom'n inginer sef !
Si asa mai departe pâna vine rândul lui Ne'a Vasile portarul.
Personalul:
- Ne'a Vasile ne pare rau pentru dv. dar trebe sa parasiti intreprinderea!
- Mai baieti eu am trei copii de hranit! De ce nu ma mai tineti si pe mine!
Personalul:
- Bine Nea Vasile! Cum spui dumneata!
Peste o saptamâna trece Ceausescu pe la fabrica. I se explica cum functioneaza masinile (nu întelege) dar deodata îl vede pe Ne'a Vasile!
Ceausescu:
- Ne'a Vasile ce mai faci mai sti când jucam noi fotbal în bocanci facuti de tata!
Ne'a Vasile:
- Da! Tu ce mai faci Nicule? Tot cu Leana o mai freci?
Ceausescu:
- Da! Ce pot sa fac! Fii atent aici nea Vasile uite aici zece (10) numere de telefon daca ai vre-o problema suna la orice ora!
Ne-a Vasile:
- Multumesc dar nu e nevoie!
Ceausescu pleaca.
Directorul:
- Vasile îl cunosti pe Ceausescu?
Vasile:
- Bineînteles de când eram copil!
Directorul:
- Pai de ce nu ai spus. Uite te trimit la o scoala de maistri sa înveti mai mult!
Acolo la scoala de maistri vine Elena Ceauseascu în inspectie. I se explica cum functioneaza masinile (nu întelege) dar deodata îl vede pe Vasile!
Elena:
- Vasilee! Ce mai faci omule!
Vasile:
- Bine Leano pe aici si eu!
Elena:
- Mai sti când ne pupam noi în tufisuri!
Vasile:
- Mai stiu cu sa uit asa ceva! Tot cu Nicu o mai freci?
Elena:
- Tot cu el doar e un om bun nu? Fii atent aici daca ai vreo problema ia aici 20 de numere de telefon daca se iveste ceva suna!
Vasile:
- Multumesc dar nu e nevoie!
Directorul de acolo ramâne masca!
Directorul:
- De ce n-ai spus ne-a Vasile ca o cunosti pe Elena Ceausesu?
Vasile:
- Eu cunosc pe toata lumea!
Directorul:
- Si pe Papa de la Roma?
Vasile:
- Da!
Directorul:
- Daca îl cunosti pe Papa eu te avansez în grad pâna la inginer sef si o sa lucrezi toata viata!
Vasile:
- Bine baieti!
Se duc la Vatican cu elicopterul!
Vasile:
- Uite baieti cum faceti pe mine ma stiu baieti de la paza dar pe voi nu asa ca intru si o sa apar cu Papa pe terasa aia.
Personalul:
- Ok Vasile!
Peste o jumatate de ora apare si nea Vasile cu Papa pe terasa. Personalul nu îl stia cum arata papa asa ca a întrebat un catolic înrait din Australia!
Personalul:
- Ia zii domne ala de la balcon e Papa?
Australianul:
- Nu prea vad bine pâna acolo dar ala de lânga el e sigur NEA VASILE!!!

Sedinta de partid de pe vremea odiosului cu tema 'datoria patriotica a femeii române de a darui tarii copii. Vine secretarul de partid si le explica la oameni de ce în România natalitatea trebuie sa creasca si, ca sa fie si mai convingator, le tot spu
- Ati înteles, mai tovarasi, tovarasul Ceausescu vrea copii... cât mai multi copii...'
Zice el asta de mai multe ori, le mai da niste statistici, mai pomeneste iar de tovarasul Ceausescu care vrea cât mai multi copii si la urma întreaba:
- Are cineva de pus vreo întrebare?
Se ridica Bula:
- Pai, tovarase, am înteles ce vrea tovarasul Ceausescu - cum sa nu înteleg? - dar un singur lucru nu mi-e clar: o aduceti pe tovarasa Ceausescu aici la noi, sau mergem noi, barbatii, la ea?

Presedintele Frantei e în vizita la Bucuresti. Dupa prima zi de vizita demnitarii se retrag în camerele lor. Nicu are niste microfoane plantate în camerele francezilor si îl aude pe la miezul noptii pe presedintele Frantei batând la usa nevestei sale.
- Qui c'est la? întreaba prima doamna a Frantei.
- C'est moi, îi raspunde sotul.
Hotarât sa-si impresioneze nevasta, Nicu da si el fuga la dormitorul nevestei si bate la usa.
- Care esti acolo ba?, sare Leana din pat.
La care Nicu îl citeaza pe francez:
- Se moaie, se moaie!...

Doi oameni stau de vorba. La un moment dat unul dintre ei zice:
- Hai dom'le sa-ti zic si eu ultimul banc cu Ceausescu pe care l-am auzit.
Celalalt raspunde:
- Dom'le, e pacat de d-ta, te vad om de treaba, de ce sa ai necazuri? Eu lucrez la Securitate.
- Aaa, lucrezi la Securitate? Atunci nu-i nici o problema, o sa-ti repet bancul pâna te prinzi de poanta.

Ceausescu în drum spre o vizita de lucru. Deodata, vede din elicopter o cladire mai mare, în plin câmp, si-i întreaba pe însotitori ce este acolo. Era o închisoare...dar cum sa-i spuna asa ceva Tovarasului. Deci îi spun ca e o gradinita. La care Ceaus
- Hai jos, vreau s-o vizitez.
Intrati în panica, pilotii reusesc sa anunte "organele" sa ia masuri, asa ca pâna elicopterul aterizeaza, detinutii sunt îmbracati în soimii patriei, scosi afara în curte si pusi sa cânte si sa se joace cu lopatica în nisip. Ceausescu se duce la unul
- Baietel, e bine aici la gradinita?
- Mda...
- Si aveti mâncare buna, jucarii?
- Mda...
- Da' tu câti anisori ai?
- Pai... Sase.
- Ciudat! Eu ti-as fi dat vreo doispe...
- Ia mai du-te dracului, ca ajung sase pentru un viol!

Ceausescu împreuna cu Elena, în vizita de lucru în Franta. La Luvru, în fata unui tablou, Elena exclama:
- Vai,ce Dogea minunat!
Ghidul intervine cu discretie:
- Dar este un Rembrandt, doamna!
La un altul,din nou:
- Uii! un Rembrandt remarcabil!
Ghidul se vede nevoit sa corecteze:
- Acesta este un Monet, doamna!
Într-un alt salon Elena exclama fericita:
- O, asta nu ma poate însela: E "Tiganca" lui Grigorescu!
- Nu, doamna. Ne aflam în " Salonul oglinzilor".

Saptamâna prezidentiala. Ceausescu vine la TVR îl ia pe Razvan Teodorescude par si îi spune:
- Baa, asta e saptamâna prezidentiala. Bagi emisiuni în felul urmator:
Luni: - Vorbiti despre mine;
Marti: - Vorbiti despre mine si sotia mea;
Miercuri: - Vorbiti despre Nicusor
Joi: - Vorbiti despre familia mea
Vineri: - Vorbiti despre mine si comitetul central al partidului
Sâmbata: - Trageti concluziile
Duminica: - Nu ma intereseaza.
Zis si facut:(emisinile de rigoare:omagiu etc.si acum filmele)
Luni: - Nebunul
Marti: - piesa de teatru Omul si mârtoaga
Miercuri: - Vagabondul
Joi: - Satra
Vineri: - Ali-baba si cei 40 de hoti
Sâmbata: - Drumul oaselor

Ceausescu inspecta felul în care taranii executau lucrarile de primavara. Din elicopter vede un tractor oprit si doi tipi dormind la umbra lui. Comanda coborârea, se duce la ei, aia se trezisera. Ceausescu:
- Cum te cheama pe tine?
Unul din ei:
- Apai, eu mi-s Petru...
- Dar pe tine, cum te cheama?, zice el celuilalt.
- Io mi-s Semion...
- Si voi acum de ce nu semanati?
- Apoi, dara, cum sa semanam, daca nu suntem frati?

La al XIII-lea Congres al Partidului unul din sala adoarme în scaunul sau comod. Dintr-o data apare un sobolan în sala. Femeile sar sus pe scaune, iar barbatii sar în urmarirea fiarei:
- Omorâti-l, puneti mâna pe el, calcati-l în picioare! striga lumea în sala.
De atâtea strigate omul nostru se trezeste buimac si striga si el din toti rarunchii:
- Si pe ea, si pe ea!...

Pe vremea lui nea Nicu Ceausescu, erau acele interminabile rânduri la toate alimentele (pâine, carne, etc). Intr-o buna dimineata un om iesind pe strada vazu o "coada" formându-se la un colt. Acesta curios întreba pe ultimul asezat la rând:
- Nu va suparati, ce se vinde aci?
- Nu stiu dom'le, întrebati mai în fata!
Merse omul nostru la mijlocul cozi si întreaba din nou:
- Nu va suparati, ce se vinde aci?
- Nu stiu domnu, întreaba si mata mai în fata!
Acesta merse în fata:
- Fiti amabil, de ce stati la coada?
- Nu stiu dom'le întreaba pe domnul din fata!
Suparat de atâta "întreba mai în fata", merse la primul din rând.
- Domnule la ce stai aici la rând?
Mirat, se uita la cel care-l întreba:
- Care coada? Domnule, uite care-i treaba, mi s-a facut rau si m-am sprijinit de zidul asta.
- Atunci la ce mai stai aci?
- Hm! esti prost. N-am fost niciodata primu la un rând asa de mare.

Va aduceti aminte de celebrii cartofi din vremae împuscatului?
Când se raporta productia agricola erau declarati ca: "50 tone cartofi boabe la hectar"...

În "Iepoca de aur" au fost atinse recorduri incredibile la productia de cereale si carne. Astfel, porumbul crestea ca stâlpii de telegraf, adica din cincizeci în cincizeci de metri unu; vacile stateau în grajduri ca si cartile în biblioteca, adica sco

Stie dealtfel toata lumea de ce pe vremea abuziv împuscatului mergeam tot înainte: înainte era mai bine.

Bula merge pe strada. Un amic îl striga:
- Bai Bula, am auzit ca ai intrat în partid (pentru cine nu stie, inainte de marea învalmaseala din decembrie 1989 in Romania era un singur partid).
La care Bula ridica pe rând câte un picior, si privind cu atentie talpa întreaba:
- În ce zici c-am intrat?

Î:Pe vremea lu' împuscatu' ce era iarna mai rece dacât apa rece?
R:Apa calda.

Bula este întrebat daca Partidul poate gresi:
- Binenteles, tovarasi, ca si Partidul greseste: Ce vreti? E si el om ...

Pe vremea lu' împuscatu':
Pancarta pe aeroportul Otopeni, la Plecari:
"Ultimul care pleaca sa stinga lumina."

Ceausestii sositi de la un vernisaj:
- Ei cum ti-a placut, o întreaba el.
- Nicule trebuie sa dam cu ei de pamânt.
- Pai de ce draga.
- Pai nu vazusi ca sub statuia ta scria Jalea si sub pictura mea Baba.

Ceausescu are nevoie de un ministru de finante. Se organizeaza un concurs.Se prezinta un rus, un american si un evreu. Intra rusul.
- Cât fac doi si cu doi?
- Permiteti-mi, va rog, sa dau un telefon la Moscova!
Se duce, da telefon si raspunde:
- Moscova mi-a acordat permisiunea sa raspund ca doi si cu doi fac patru.
Intra americanul; aceeasi întrebare. Da drumul americanul la calculatoare, programeaza, scoate la imprimanta...
- Toate calculele atesta ca doi si cu doi fac patru.
Intra evreul.
- Pai,depinde. Doi si cu doi pot face trei, pot face patru pot face cinci...
Î:Pe cine a numit Ceausescu ministru de finante?
R:Pe frate-sau!

Elena Ceausescu nevasta lui Nicolae Ceausescu avea tot ce-si dorea. Intr-o zi a auzit si e de papuci de crocodil. Cheama la ea doi securisti si le zice ca vrea papuci de crocodil, astia pleaca in Egipt si dupa 6 luni tot nu apar cu papuci de crocodil,

Satui de asteptat, conducatorii partidului comunist introduc în calculator un maldar de date si-i pun întrebarea:
- Cît mai avem pâna la comunism?
Dupa pârâituri, chitaituri, calculatorul raspunde:
- 11 kilometri.
Verificari, nedumeriri, în fine, calculatorul, iar:
- 11 kilometri.
Verifica ei datele, cauta, în fine, se dumiresc. La congresul X tov. Ceausescu spusese foarte clar: "Fiecare cincinal înseamna un pas înainte spre comunism."

Feciorul unui demnitar comunist pleaca în State pentru studii. Acasa trimite o telegrama scurta:
"TRAIASCA PARTIDUL COMUNIST. RAMÂN!"

43.În rai, Dumnezeu sta de vorba cu câtiva români :
- Cum o duc moldovenii tai Stefane?
- Rau, Doamne ...
- Cum asa?
- Pai jumatate sunt în C.A.P., jumatate în U.R.S.S.
- Da ardelenii tai, Iancule?
- Binisor Doamne...
- I-auzi! Pai de ce?
- Jumatate sunt în C.A.P., jumatate sunt în R.F.G.!
- Da' oltenii tai, Tudore?
- Foarte bine, Doamne!
- Bravo! Cum asa?
- Pai jumatate sunt în C.A.P., jumatate în C.C.!!!...

Pe vremea lui Ceausescu un tip intra într-un magazin:
- Nu va suparati, nu aveti peste aici?
- Nu, aici nu avem carne, peste nu au alaturi...
25 octombrie 2008

Analiza dictaturii comuniste (IV)


Mărirea şi decăderea Anei Pauker
După eliminarea lui Pătrăşcanu, se părea că între Gheorghiu-Dej, Pauker şi Luca exista o colaborare armonioasă, care era subliniată de către maşina propagandistică orchestrată de Iosif Chişinevschi şi Leonte Răutu. („Ana, Luca, Teo, Dej/bagă spaima în burgheji”) era un faimos slogan al vremii, iar ordinea numelor conducătorilor partidului nu era întâmplătoare. Se crease imaginea că exista o distribuţie a responsabilităţilor între cei patru lideri, toţi patru fiind secretari ai Comitetului Central al PCR şi devotaţi Uniunii Sovietice şi lui Stalin însuşi. Gheorghiu-Dej, ca secretar general al PCR, deţinea controlul asupra aparatului de partid. Ana Pauker şi Vasile Luca controlau Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Finanţelor. Teohari Georgescu, care, deşi fusese un membru al nucleului din închisori, îi era devotat Anei Pauker, conducea Ministerul de Interne.
Communism after Khrushchev, Cambridge, Mass., MIT Press, 1965; Imre Nagy, Un Communisme qui n’oublie pas l’homme, Paris, Plon, 1957; Tibor Meray, Ce jour-là: 23 octobre 1956, Paris, Robert Laffont, 1966 şi Tamás Aczél (coord.), Ten Years After. The Hungarian Revolution in the Perspective of History, New York, Holt, Rinehart & Winston, 1966. Pentru o abordare din perspectiva „marxismului critic”, vezi Ferenc Fehér, Agnes Heller, Hungary 1956 Revisited. The Message of a Revolution – A Quarter of a Century After, London, George Allen & Unwin, 1983.
73 Ceauşescu a subliniat în mod special faptul că Zilber nu trebuie reabilitat; Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, p.158 şi p. 330.

La început, balanţa puterii părea a fi echilibrată între cei patru. În timpul şedinţei Secretariatului din 24 octombrie 1945, la două zile după plenara care alesese Biroul Politic şi Secretariatul, secretarii nou-aleşi au decis că fiecare dintre ei va răspunde de un anumit domeniu74. Gheorghiu-Dej, ca secretar general, era însărcinat cu educaţia politică şi cu problemele organizatorice; Pauker superviza activităţile comuniste din cadrul guvernului şi răspundea de problemele economice şi administrative; Luca era responsabil cu organizaţiile de femei, de tineret şi ale minorităţilor; iar Georgescu conducea Frontul Unit Muncitoresc, care coordona relaţiile cu social-democraţii.
În perioada dintre septembrie 1944, când s-a reîntors de la Moscova, şi toamna lui 1945, Ana Pauker a condus efectiv partidul, cu toate că nu a avut niciodată titlul oficial de prim-secretar sau de secretar general. Pe 24 octombrie 1945, toţi secretarii Comitetului Central au căzut de acord ca Gheorghiu-Dej să fie secretar general, ca etnic român şi muncitor care suferise 11 ani în închisorile şi lagărele burgheziei. Pauker însăşi a venit cu această idee, insistând că din orice punct de vedere, Gheorghiu-Dej i-ar fi preferabil ei ca lider la partidului. Luca însă a propus ca Dej să deţină această poziţie numai formal, iar in practică adevăratul lider să fie Pauker. Ana Pauker a respins această propunere75. Deşi uniţi de interese comune şi de dorinţa de a consolida puterea comunistă în România, fiecare dintre ei avea ambiţii personale, toţi doreau poziţii de conducere şi căutau protecţia Moscovei.
Trebuie subliniat înţelesul leninist al „fracţionismului” – un păcat cardinal conform dogmei comuniste. Acest termen se referă la manevrele independente de organele alese ale partidului, în special în cercuri paralele de discuţii şi iniţiative politice. În realitate, în ciuda retoricii despre unitatea partidului, elitele comuniste nu au fost niciodată omogene. Personalităţile şi grupurile s-au ciocnit întotdeauna. De fapt, istoria politică a comunismului internaţional este istoria epurării continue a diferitelor facţiuni etichetate de către învingători ca „deviaţionişti anti-partinici”. Cei învinşi în luptele pentru putere intrapartinice erau denumiţi fracţionişti, în timp ce câştigătorii erau celebraţi ca fiind campionii „cauzei sfinte” a unităţii partidului.
Cazurile lui André Marty şi Charles Tillon din Partidul Comunist Francez sau ale facţiunilor Heinrich Brandler-August Thalheimer şi Ruth Fischer-Arkady Maslow din Partidul Comunist German sunt comparabile cu conflictul din interiorul Comitetului Central român dintre Gheorghiu-Dej şi Pauker et al. Fiecare dintre părţi se lupta cu disperare pentru binecuvântarea Kremlinului şi îşi folosea relaţiile pentru a o submina pe cealaltă. Nimeni nu putea ignora faptul că deciziile ultime în privinţa epurărilor din partidele conducătoare din ţările satelite erau luate de Kremlin, în principal de Stalin.
Ana Pauker se bucura de sprijinul facţiunii Molotov-Kaganovici-Voroşilov de la Moscova, în timp ce Gheorghiu-Dej era în relaţii cu Gheorghi Malenkov, un posibil moştenitor al lui Stalin. Prin aliatul său, Iosif Chişinevschi, Gheorghiu-Dej avea contacte în aparatul de securitate sovietic, în special cu Lavrenti Beria. În timp ce Ana Pauker avea relaţii de prietenie cu ambasadorul sovietic la Bucureşti, Serghei Kavtaradze, Gheorghiu-Dej şi grupul său aveau legături cu editorul-şef al periodicului Cominformului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară”, Mark Borisovici Mitin, membru al Comitetului Central al PCUS şi unul dintre principalii doctrinari stalinişti (era co-autorul oficialei Scurtă biografie a lui Stalin).
Cine erau protagoniştii acestei nemiloase lupte pentru putere? Născut la Bîrlad în 1901, Gheorghe Gheorghiu-Dej fusese muncitor feroviar, iniţial atras de mişcarea socialistă.
74 Secretariatul avea patru membri: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Biroul Politic era compus din aceştia patru şi alţi trei membri: Chivu Stoica, Gheorghe Vasilichi şi Miron Constantinescu. Vezi stenograma şedinţei plenare a CC al PCR din ziua de 22 octombrie 1945, în „Sfera Politicii”, nr. 40, 1996, pp. 29-34; nr. 41, 1996, pp. 26-29.
75 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 159 şi p. 330.
Abia în 1932, sau chiar în 1933, a devenit membru al PCR. A jucat un rol important, deşi nu decisiv, în greva din februarie 1933 de la atelierele de reparaţii feroviare Griviţa din Bucureşti. După ce a fost condamnat la zece ani de închisoare în aşa-zisul proces al muncitorilor ceferişti, în care au fost condamnaţi şi Constantin Doncea, Dumitru Petrescu, Gheorghe Vasilichi şi Chivu Stoica, Gheorghiu-Dej a fost ales în comitetul central al PCR, pe când se afla în închisoarea de la Doftana. În această poziţie, singurul său rival din punct de vedere etnic şi al originii sociale era Ilie Pintilie, de asemenea muncitor feroviar. Spre deosebire de ceilalţi lideri est-europeni ai vremii (precum Walter Ulbricht în Germania de Est, Klement Gottwald în Cehoslovacia, Boleslaw Bierut în Polonia, Vîlko Cervenkov în Bulgaria şi Iosip Broz Tito în Iugoslavia) şi de alţi comunişti români (precum Constantin Pîrvulescu, Iosif Chişinevschi, Petre Borilă şi Gheorghe Stoica), Gheorghiu-Dej nu a studiat niciodată la şcoala leninistă a Cominternului. El a învăţat limba rusă şi şi-a însuşit ideologia stalinistă în forma în care era prezentată în Problemele leninismului şi în Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, în timp ce se afla în închisoare. Profesorii săi au fost agenţii sovietici închişi în România, precum Simion Zeiger, un inginer comunist, care a devenit unul dintre principalii săi colaboratori după 1944. Spre deosebire de Petrescu, Doncea şi Vasilichi, Gheorghiu-Dej nu a fost ajutat să evadeze din închisoarea Doftana de către aparatul comunist din ilegalitate şi, din acest motiv, a avut resentimente faţă de aceşti membri ai PCR, mai norocoşi şi mai importanţi în ochii Cominternului76.

Gheorghiu-Dej nu era deci produsul direct al tradiţiei cominterniste, iar loialitatea sa necondiţionată nu fusese testată. Avea însă câteva calităţi: numele său era relativ cunoscut în România datorită procesului din 1934 şi detenţiei ce a urmat; ca etnic român şi muncitor industrial, el a îmbunătăţit autoritatea unui partid perceput de cei mai mulţi ca fiind format aproape numai din membri ai minorităţilor naţionale şi a pacificat animozităţile dintre moscoviţi cultivându-şi un stil rezervat, dar prietenos şi abordabil. Spre deosebire de Rákosi, Gottwald, Bierut, Tito, Ulbricht, Thorez, Pauker şi Togliatti – toţi educaţi de către Comintern – Gheorghiu-Dej era un aparatcic înnăscut. Era stalinist din instinct, nu datorită ideologiei.
În timp ce se afla în închisoare şi-a dovedit capacitatea de intrigă şi manipulare a celorlalţi prizonieri, precum şi abilitatea de a se prezenta pe sine ca fiind inofensiv. Era numit „bătrânul”, deşi avea numai în jur de 40 de ani. Mai târziu şi-a păstrat stilul, atrăgând intelectuali de stânga, cum ar fi Ion Gheorghe Maurer, Ilie Murgulescu, Mihai Ralea şi chiar intelectuali necomunişti, precum C.I. Parhon, Traian Săvulescu, G. Călinescu şi Mihail Sadoveanu. În închisoare şi-a făcut două tipuri de relaţii: pe de-o parte, activişti ca Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş şi Nicolae Ceauşescu, iar pe de altă parte, spioni sovietici ca Pintilie Bodnarenko, Petea Goncearuk, Mişa Postanski (Posteucă), Simion Babenko şi Seghei Nikonov (Nicolau). De la aceşti spioni sovietici a învăţat Gheorghiu-Dej o limbă rusă primitivă, astfel încât era capabil să comunice direct cu Stalin şi ulterior cu Hruşciov77. În închisoare, Gheorghiu-Dej a început o campanie de denigrare a conducerii PCR din ilegalitate, al cărei şef era Ştefan Foriş. După evadarea din lagărul de la Târgu-Jiu, Gheorghiu-Dej a devenit liderul de necontestat al PCR.
În septembrie 1944, Ana Pauker şi Vasile Luca s-au întors de la Moscova cu tancurile Armatei Roşii. Ana Pauker, născută Rabinsohn, personifică evoluţia întortocheată a stalinismului românesc. S-a născut în 1893, într-o familie de evrei ortodocşi din satul moldovean Codăeşti (jud. Vaslui), dar s-a mutat la Bucureşti împreună cu părinţii încă din copilărie. Influenţată de scrierile revoluţionare ale lui Constantin Dobrogeanu-Gherea şi de revoluţionarul româno-bulgar Cristian Racovski, s-a implicat de tânără în mişcarea socialistă.
76 Frustrarea lui Gheorghiu-Dej pentru a nu fi fost inclus în planul de evadare este confirmată de memoriile unor membri ai partidului, precum Alexandru Sencovici, aflate în arhiva fostului Institut de Studii Politice şi Sociale.
77 Conform discuţiilor purtate de VT cu Corneliu Bogdan în primăvara lui 1989 cu privire la Gheorghiu-Dej şi filiera spionilor sovietici şi corespondenţei purtate de VT cu Mircea Oprişan, Ilie Zaharia şi Cristina Luca-Boico.

Pe 13 decembrie 1918 a luat parte la marşul antiguvernamental inspirat de sloganuri bolşevice al muncitorilor, care s-a terminat cu intervenţia poliţiei şi cu câţiva morţi. Prin căsătoria cu Marcel Pauker, vlăstarul unui familii evreieşti înstărite din Bucureşti, care avea o considerabilă influenţă în presa de stânga, Ana Rabinsohn s-a radicalizat şi mai mult.
Atunci când a avut loc Congresul al II-lea al PCR, în 1922, era deja membră a Comitetului Central al partidului. A părăsit România şi s-a alăturat grupului de instructori ai Cominternului, care avea misiuni speciale în Franţa78. S-a întors în Bucureşti în 1934, dar a fost arestată pe 14 iulie 1935, judecată împreună cu alţi activişti comunişti, precum Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Liuba Chişinevschi, şi condamnată la 10 ani de închisoare. Toţi ceilalţi din lotul de condamnaţi vor colabora ulterior cu Gheorghiu-Dej pentru a o exclude din partid.
Episodul de la Craiova din 1936 a reprezentat unul dintre cele mai semnificative din istoria PCR. Stânga stalinistă internaţională („Stalinternul”) a câştigat capital politic de pe urma procesului Anei Pauker, transformând-o într-un simbol al militantismului antifascist. În închisoare l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej, care îi succedase lui Ilie Pintilie la conducerea organizaţiei comuniste de la Doftana şi, în ciuda faptului că era un agent profesionist al Cominternului, a fost în mod evident sedusă de stilul modest şi principial pe care Gheorghiu-Dej ştia să-l mimeze. Astfel, a ajuns la concluzia că Dej merita să conducă partidul.
În noiembrie 1940, ca urmare a unei înţelegeri dintre guvernul român şi cel sovietic, Ana Pauker a fost schimbată pentru un fost lider din parlamentul basarabean (Sfatul Ţării), care votase în favoarea unirii cu România în 1918 şi care fusese închis de către ruşi după reocuparea Basarabiei de către forţele sovietice în iunie 1940. Pauker a fost lăsată să plece la Moscova, unde, datorită relaţiilor ei cu lideri ai Cominternului ca Dimitri Manuilski, Dolores Ibárruri, Gheorghi Dimitrov, Vasil Kolarov, Maurice Thorez sau Palmiro Togliatti, a reuşit să controleze grupul comuniştilor români din emigraţie79.
La Moscova, Ana Pauker a ajuns să facă parte din aristocraţia Cominternului şi şi-a făcut contacte importante printre demnitarii sovietici80. În calitate de membru al Comitetului Executiv al Cominternului, ea conducea Biroul Extern al PCR şi elabora strategia partidului de preluare a puterii în România, împreună cu Vasile Luca, Petre Borilă, Valter Roman, Dumitru Petrescu, Gheorghe Stoica şi Leonte Răutu, pentru a menţiona numai câţiva dintre colegii ei „moscoviţi”. În septembrie 1944 s-a întors împreună cu Vasile Luca la Bucureşti, odată cu Armata Roşie, şi au fost cooptaţi în Secretariatul Comitetului Central al PCR. În 1947, Pauker a devenit ministru de externe, poziţie pe care a deţinut-o până în 1952, când a fost epurată. La Congresul I al PMR din februarie 1948, ea a fost cea care a rostit cuvântul de închidere, fiind realeasă atât în Biroul Politic, cât şi în Secretariat81.
Vasile Luca, colaboratorul apropiat al lui Pauker din „centrul” de la Moscova, a fost cel de-al doilea membru al cvartetului conducător care a fost epurat împreună cu ea. Născut ca Luka László în Transilvania, în 1898, era un etnic maghiar care din motive politice şi-a schimbat numele într-unul care suna româneşte. S-a alăturat cauzei comuniste încă din
78 Vezi Philippe Robrieux, Maurice Thorez. Vie secrète, vie publique, Paris, Fayard, 1975, p. 145 şi p. 656. În timp ce era trimisul Cominternului în Franţa, sub numele conspirativ Marina, Ana Pauker a făcut parte din direcţia consultativă colegială a Partidului Comunist Francez, condusă de către militantul cehoslovac Eugène Fried (Clément), împreună cu Ernö Gerö, Georges Kagan şi alţii. Cu privire la Fried, inclusiv despre legătura sa cu Ana Pauker, vezi Annie Kriegel, Stéphane Courtois, Eugen Fried. Le Grand Secret du PCF, Paris, Seuil, 1997.
79 Gheorghe Buzatu, Românii în arhivele Kremlinului, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1996, pp. 111-151 şi pp. 358-370.
80 Arkadi Vaksberg, Hotel Lux. Les Partis frères au service de l’Internationale communiste, Paris, Fayard, 1993, pp. 12-14.
81 În ce priveşte felul în care Ana Pauker era văzută de către românii anticomunişti la acea vreme, vezi A Girl Who Hated Cream Puffs, în „Time”, 20 septembrie 1948, pp. 31-34.

tinereţe. După încorporarea Transilvaniei în România Mare, a intrat în PCR. Informaţile disponibile despre Luca arată că era relativ necultivat, dar plin de sine şi mândru de originile sale proletare. Aceste trăsături i-au servit în cadrul partidului. Luca a fost un intrigant abil. A fost activ în sucursala Braşov până la arestarea sa din 1924, iar apoi, după trei ani de închisoare, în cadrul Comitetului Central al PCR din ilegalitate.
Luca a fost implicat în luptele fracţioniste din 1928-1929, dar a reuşit să le supravieţuiască şi să rămână în rândurile conducerii abandonându-şi foştii colaboratori, Elek Köblös, Eugen Rozvan, Vitali Holostenco şi chiar protectorul, Imre Aladar. A devenit din ce în ce mai activ în mişcarea sindicală şi a participat la pregătirile grevei de la Lupeni din 1929. A fost promovat în Comitetul Central după Congresul al V-lea al PCR, atunci când partidul a fost complet bolşevizat. Arestat în 1933 şi eliberat în 1938 pentru a fi arestat din nou, ajunge după 1940 în URSS. Ca promotor al concepţiei staliniste despre naţionalitate, a devenit rapid cetăţean sovietic şi ulterior deputat în Sovietul Suprem Ucrainean.
Împreună cu Pauker, Luca s-a aflat în fruntea emigraţiei comuniste române de la Moscova după 1940. A participat la înfiinţarea departamentului român al Radio Moscova şi la activităţile postului de transmisie al Cominternului, „România Liberă”. Cei mai mulţi dintre emigranţii politici influenţi din România erau implicaţi în aceste două întreprinderi propagandistice, inclusiv Leonte Răutu, Valter Roman, Zina Brîncu, Ana Pauker, Constantin Doncea, Dumitru Petrescu şi Alexandru Bârlădeanu. Luca a jucat un rol esenţial şi în îndoctrinarea prizonierilor de război români din URSS82. După ce s-a reîntors în România împreună cu „tovarăşa Ana” a promovat rapid spre vârfurile propagandei comuniste. Deşi nu era un orator înzestrat şi era dezavantajat de accentul său maghiar, s-a străduit să contribuie la subminarea firavei democraţii româneşti, ţinând nenumărate discursuri în care condamna forţele „reacţionare” şi cerea preluarea imediată a puterii de către comunişti. În conversaţiile private cu Gheorghiu-Dej, Luca a criticat elita locală a partidului pentru faptul că participase la lovitura de stat antifascistă de la 23 august.
Ana Pauker şi Vasile Luca s-au asociat cu Gheorghiu-Dej şi cu grupul din închisori mai întâi pentru a lichida grupul Foriş-Koffler şi apoi pentru a-l elimina pe Lucreţiu Pătrăşcanu din partid. Oamenii care aparţinuseră anturajului lui Gheorghiu-Dej la Doftana, Caransebeş şi Târgu-Jiu – Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Miron Constantinescu, Alexandru Drăghici, Teohari Georgescu, Alexandru Moghioroş, Iosif Rangheţ şi ceilalţi – s-au specializat în înscenări şi epurări staliniste.
Teohari Georgescu a fost unul dintre acoliţii lui Gheorghiu-Dej în campania împotriva lui Foriş din timpul războiului, dar şi el a fost epurat în 1952 ca făcând parte din facţiunea „antipartinică” a Anei Pauker. El nu fusese membru al „coaliţiei emigranţilor”, dar Gheorghiu-Dej nu a putut uita că în 1940 Cominternul sugerase numirea lui Georgescu ca secretar general în încercarea de a româniza elita PCR83. Se pare că Georgescu a refuzat această promovare, dar Gheorghiu-Dej nu a subestimat riscul ca Moscova să-l folosească pe Georgescu împotriva sa.
Conflictul dintre Gheorghiu-Dej şi grupul Pauker-Luca-Georgescu nu trebuie văzut ca unul de natură politică. „Grupul antipartinic” a fost mai degrabă o construcţie post-factum decât o asociaţie de conspiratori care gândeau la fel şi care intenţionau să-l detroneze pe Gheorghiu-Dej. Spre deosebire de Pauker şi Luca, Georgescu – un muncitor de origine
82 Soţia lui Luca, Elisabeta, participase ca voluntară în cadrul Brigăzilor Internaţionale la Războiul Civil din Spania, unde ocupase un post în administraţia spitalicească; vezi Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, Bucureşti, Editura All, 1998, p. 174.
83 Mai mulţi foşti ilegalişti au oferit detalii despre vizita lui Georgescu la Moscova în 1940 şi despre propunerea care i s-a făcut la sediul central al Cominternului de deveni secretar general al PCR. Acest fapt este confirmat de către Teohari Georgescu în stenograma declaraţiei lui Teohari Georgescu privind activitatea lui Ştefan Foriş şi suprimarea acestuia, în Dan Cătănuş, Ioan Chiper (editori), Cazul Ştefan Foriş, pp. 273-274.

română – nu petrecuse anii războiului în exilul sovietic, ceea ce poate explica uşurinţa cu care Nicolae Ceauşescu l-a reabilitat politic şi i-a redat locul în Comitetul Central în 197284.
Epurarea grupului Pauker-Luca-Georgescu a fost pregătită cu minuţiozitate şi înfăptuită pas cu pas. Prestigiul politic al Anei Pauker se diminuase ca urmare a campaniei de „verificare” a tuturor membrilor de partid, în urma căreia aproximativ 190 000 de „elemente exploatatoare şi ostile” au fost date afară – cam 20% din total – cu ocazia plenarei din 23-24 ianuarie 1950. Comunicatul oficial al acestei şedinte şi revista Cominformului, „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară”, au subliniat erorile comise în politica de recrutare a noilor membri în 1945-1946, atunci când Ana Pauker şi Miron Constantinescu fuseseră responsabili pentru ceea ce în jargon marxist-leninist se chema „edificarea partidului.” În acelaşi timp, epurările masive care au avut loc în Comitetul Democratic Evreiesc şi în Comitetul Maghiar (fronturi comuniste ale etnicilor evrei şi maghiari din România) sugerează aceeaşi politică de subminare a liderilor „moscoviţi”.
Astfel, internaţionalismul perioadei cominterniste a fost treptat înlocuit de o atitudine cinică, pragmatică, cosmetizată cu motive naţionaliste, chiar xenofobe. Gheorghiu-Dej şi acoliţii săi au speculat antisemitismul lui Stalin şi nu au ezitat să joace aceeaşi carte. Miza era puterea absolută, iar evreitatea rivalilor reprezenta un argument care putea fi folosit în faţa dictatorului sovietic.
Gheorghiu-Dej şi grupul său s-au folosit de alegerile locale şi de cele „parlamentare” din 1951 pentru a-şi întări poziţiile din aparatul de stat. Aceste alegeri i-au permis lui Gheorghiu-Dej să-şi impună protejaţii în poziţii influente din administraţia locală de stat. La cea de-a treizecea aniversare a PMR din mai 1951 se întrevedea noua structură de putere: săracele cuvinte de laudă adresate de Gheorghiu-Dej colegilor săi din Secretariat subliniau deteriorarea ireversibilă a poziţiei acestora. Acţiunea lui Gheorghiu-Dej împotriva aşa-zisului grup Pauker-Luca-Georgescu a mers mână în mână cu intensificarea represiunii interne, cu stimularea unui climat de suspiciune şi frică în interiorul partidului şi cu întărirea campaniei anti-iugoslave, în special în paginile revistei „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară”85.
Gheorghiu-Dej nu a făcut nici un pas fără să se consulte cu consilierii sovietici, care doreau o epurare în România în conformitate cu scenariul procesului Slánský din Cehoslovacia lui Gottwald. Pătrăşcanu, la fel ca şi Gomułka, Rajk şi Kostov, fuseseră aleşi în primul stadiu al atacurilor asupra deviaţiei „naţionalist-titoiste”. După 1951, Stalin era din ce în ce mai convins că o conspiraţie imperialist-sionistă ameninţa socialismul şi că partidele comuniste trebuiau, în consecinţă, să-i debarce nu numai pe „trădători,” dar şi pe toţi cei percepuţi ca elemetele ostile sau şovăielnice „strecurate în rândurile partidului clasei muncitoare”. Numirea lui Iosif Chişinevschi, care era total devotat lui Stalin şi URSS, în funcţia de secretar al Comitetului Central şi în cea de şef al Secţiei de cadre a acestuia dovedesc legătura directă dintre manevrele lui Gheorghiu-Dej şi dorinţele lui Stalin.
Primul dintre „deviaţionişti” care a fost lovit de valul epurării a fost Vasile Luca. La întrunirea Biroului Politic din 19 februarie 1952, Miron Constantinescu a prezentat un raport care îl acuza pe Luca şi pe colaboratorii săi din Ministerul de Finanţe şi de la Banca Naţională de activitate duşmănoasă şi de sabotaj. Luca a fost obligat să-şi facă o autocritică radicală pentru că se opusese reformei monetare, care fusese oricum introdusă la 28 ianuarie. La Plenara Comitetului Central din 29 februarie-1 martie 1952, Luca a fost acuzat de
84 Vezi Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, 19-21 iulie 1972, Bucureşti, Editura Politică, 1972, p. 552.
85 Primul redactor şef al publicaţiei Cominform-ului, „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară”, a fost Pavel Iudin, care mai târziu a devenit ambasadorul lui Stalin în China lui Mao. Succesorul acestuia – de fapt, adevăratul „guvernator” al lui Stalin la Bucureşti – a fost Mark Borisovici Mitin.

„deviaţionism de dreapta”, iar pentru investigarea „erorilor” comise la Ministerul Finanţelor şi la Banca Naţională a fost creată o comisie.
Luca a recunoscut că nu a fost destul de prompt în demascarea deviaţiei de dreapta a subordonaţilor săi din cadrul celor două instituţii. Ana Pauker şi Teohari Georgescu, care au încercat să-l apere pe Luca, au fost acuzaţi de „împăciuitorism”. Pe 8 martie 1952, Luca a fost demis de la Ministerul Finanţelor şi înlocuit cu Dumitru Petrescu. La şedinţa din 13 martie 1952, Luca, susţinut de Pauker şi Georgescu, a ripostat, retrăgându-şi declaraţiile prin care îşi recunoştea greşelile politice. Educaţi la şcoala Cominternului, Ana Pauker şi Vasile Luca ştiau că nu era decât un singur pas de la autocritică la proces politic, aşa că au preferat să adopte o atitudine relativ ofensivă şi să-i sfideze pe foştii lor adulatori, transformaţi acum în acuzatori86.
După acea şedinţă, Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu, Iosif Chişinevschi şi Gheorghe Apostol au mers la Moscova pentru a discuta cu Stalin şi cu Molotov. Delegaţia română a explicat că a fost descoperită o deviaţie de dreapta la vârful PMR şi că o comisie investiga greşelile celor acuzaţi87. Atunci când Stalin a întrebat cum a putut fi posibil acest lucru, Constantinescu a făcut greşeala de a spune că Gheorghiu-Dej era un om sentimental, o formulare nefericită care îl va costa ulterior foarte mult. Pe moment, Gheorghiu-Dej l-a însărcinat cu lansarea atacului contra deviaţioniştilor la următoarea plenară88. Între timp, un grup de activişti de partid a tradus documentele viitoarei plenare a Comitetului Central în limba rusă89. Acestea au fost probabil produse de Constantinescu şi Chişinevschi sub supravegherea agenţilor sovietici, dintre care cei mai importanţi erau „consilierii” oficiali ai lui Gheorghiu-Dej: Mark Borisovici Mitin (redactorul şef al revistei „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară”), Nicolai Şutov şi Semion Katelineţ90. Documentele au fost transmise la Moscova prin ambasada sovietică de la Bucureşti. Alexandru Moghioroş, secretarul PMR însărcinat cu problemele organizatorice, a publicat un articol referitor la acuzaţiile aduse deviaţioniştilor într-un număr al revistei Cominternului91.
Plenara din 26-27 mai 1952, în cadrul căreia „grupul Luca-Pauker-Georgescu” a fost desfiinţat în bloc, a reprezentat un moment de vârf al luptei pentru putere în PMR. Luca a fost acuzat de atitudine antipartinică şi antistatală în pregătirea şi punerea în aplicare a reformei monetare, precum şi de promovarea unei linii antileniniste, contrare intereselor clasei muncitoare şi ţărănimii, în prinvinţa cooperativizării. Alexandru Moghioroş a cerut demiterea sa din toate funcţiile şi „verificarea” de către Comisia de Control a partidului92. Înţelegând care îi va fi soarta, Luca a leşinat în mijlocul şedinţei. Unii dintre colaboratorii săi (Alexandru Iacob, Vasile Modoran şi Aurel Vijoli) fuseseră deja eliberaţi din funcţii, arestaţi şi supuşi interogatoriilor93. Foştii protejaţi la lui Luca din cadrul conducerii PMR, Alexandru
86 Acesta a fost, mai ales, cazul lui Alexandru Moghioroş, protejatul şi prietenul apropiat al lui Luca. Secretar al CC şi foarte ataşat de Pauker (fusese condamnat în celebrul proces din 1936 al acesteia), Moghiroş cultiva relaţii speciale cu Luca, fiind amândoi de origine maghiară. Dar, pe măsură ce lupta la vârf s-a intensificat, Moghioroş a trecut în cealaltă tabără şi a început să-l trateze pe Luca cu accentuată superioritate şi agresivitate. În primăvara lui 1952, de pildă, Luca – ce putea intra liber în biroul lui Moghioroş până atunci – a încetat să mai aibă acces direct la acesta, iar Moghioroş şi-a instruit funcţionarii să-l lase pe Luca să aştepte ore întregi înainte de a-l introduce. (Detalii oferite de Hermina Tismăneanu, care a lucrat la biroul lui Moghioroş în 1951-1952 – avea în principal misiunea de a-i preda lecţii de limba rusă, cu privire la relaţiile dintre Moghiroş şi Luca).
87 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, p.166 şi p. 332.
88 Interviu cu Gheorghe Apostol, înregistrat în aprilie 1988, transmis de BBC pe 25 aprilie 1990.
89 Detaliu oferit de Hermina Tismăneanu, care s-a numărat printre traducători.
90 Detalii oferite de Nehama Tismineţki, care a fost o prietenă apropiată a soţiei lui Mitin, privind legătura dintre Mitin şi Gheorghiu-Dej.
91 „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară”, nr. 187, 6 iunie 1952.
92 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 167 şi p. 332.
93 Aurel Vijoli şi Vasile Modoran au fost arestaţi şi interogaţi timp de doi ani, apoi au fost eliberaţi. Alexandru Iacob a fost condamnat la douăzeci de ani de închisoare şi va fi eliberat abia în 1964, când a fost acordată o
Moghioroş, Alexandru Sencovici, Vasile Vaida, Ion Vinţe şi Iosif Rangheţ, în loc să-l apere, l-au lovit fără milă.

Ca urmare, Luca a fost demis atât din funcţia de vice-premier, cât şi din cele de membru al Comitetului Central şi al Biroului Organizatoric. La scurt timp după plenara din mai, el a fost arestat. După şase săptămâni de interogatorii, a mărturisit cele mai bizare păcate şi cele mai teribile crime, inclusiv pe cea supremă în ochii ilegaliştilor partidului: complicitatea cu poliţia secretă burgheză94. În urma investigaţiilor Comisiei de Control a partidului, a fost exclus din partid la plenara din 19-20 august 195395, apoi judecat pe baza propriilor sale mărturisiri şi condamnat la moarte pe 10 octombrie 1954, sentinţă ulterior comutată în închisoare pe viaţă.
Luca i-a scris lui Gheorghiu-Dej, negând faptul că ar fi fost vinovat de crimele pentru care a fost acuzat. Nu se ştie dacă Gheorghiu-Dej i-a răspuns vreodată, dar documentele de arhivă arată că a citit cu atenţie memoriile trimise, făcând sublinieri şi adăugând comentarii sarcastice pe margine. Luca a murit în închisoarea de la Aiud pe 23 iulie 196396. Reabilitarea făcută de Nicolae Ceauşescu în 1968 a venit prea târziu pentru el97.
Teohari Georgescu a fost acuzat la plenara din 26-27 martie 1952 de atitudine conciliatoare în ceea ce priveşte deviaţia lui Luca şi de lipsă de combativitate faţă de duşmanul de clasă şi lipsă de vigilenţă revoluţionară. În consecinţă, a fost demis din toate funcţiile din aparatul de partid şi de stat – ministru de interne, vice-premier, membru al Secretariatului, al Biroului Politic şi al Biroului Organizatoric – şi trimis la „munca de jos”.
Ana Pauker a fost şi ea demisă din Biroul Politic şi din Secretariat ca făcându-se vinovată de tolerarea şi chiar încurajarea deviaţiei lui Luca şi Georgescu. Comunicatul plenarei o condamna pentru faptul că a permis elementelor compromise politic, precum foştii legionari, să intre în partid, iar sioniştilor să emigreze în Israel. A fost acuzată simultan de „deviaţie de dreapta” şi de deviaţie de stânga”, pentru că, pe de-o parte, neglijase înfiinţarea cooperativelor şi îi tolerase pe chiaburi, iar, pe de altă parte, încălcase principiul aderării libere a ţăranilor la fermele colective. Cei trei „deviaţionişti” au fost găsiţi vinovaţi de eşecul politicii economice a Românei, conform unui vechi obicei de a pune erorile politice pe seama facţiunii învinse98.
La plenara din 26-27 mai a fost ales şi un nou Birou Politic, alcătuit în principal din suporteri fără rezerve ai secretarului general. În afara lui Gheorghiu-Dej, din acesta făceau parte: Alexandru Moghioroş, Iosif Chişinevschi, Miron Constantinescu, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Petre Borilă şi Constantin Pîrvulescu. Succesorul lui Teohari Georgescu la Ministerul de Interne, Alexandru Drăghici, a fost ales membru supleant al Biroului Politic, ca şi Dumitru Coliu şi Nicolae Ceauşescu, care era acum promovat pentru prima oară în poziţiile de vârf ale partidului. În acelaşi timp, Biroul Organizatoric al Comitetului Central, un organism tranzitoriu creat în 1950, a fost restructurat. Noii membri erau Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Ana Pauker, Leonte Răutu,
amnistie generală. Vezi documentar referitor la procesul privind pe Vasile Luca, fond CC al PCR, Secţia pentru controlul muncii la MFA, MAI şi Justiţie. Soţia sa, Magda Iacob, a fost eliberată după un an şi jumătate, dar a suferit un şoc psihologic din care nu şi-a mai revenit niciodată. Pentru mai multe amănunte cu privire la Alexandru Iacob, vezi Balas, Will to Freedom.
94 Alexandru Iacob şi-a amintit că, în perioada detenţiei sale, l-a întâlnit o dată pe Luca, care i-a spus că mărturisise tot ceea ce i se ceruse, deoarece i se promisese că va fi eliberat şi i se va permite să lucreze ca simplu muncitor.
95 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 167.
96 Familia sa i-a împărtăşit teribila soartă. Soţia sa, Elisabeta Luca, a fost arestată şi închisă pentru mai mulţi ani. Unii dintre copiii săi adoptaţi au fost trimişi la orfelinat; alţii au fost daţi în grija unor rude îndepărtate, obscure, care erau mai puţin expuse furtunilor revoluţionar-dialectice.
97 Vezi Raport al Comisiei de Partid care a examinat materialele în legătură cu procesul lui Vasile Luca, în Gh. Buzatu, M. Chiriţoiu (editori), Agresiunea comunismului în România, pp. 100-111.
98 Pentru acuzaţiile împotriva „deviaţioniştilor”, vezi Scrisoarea CC al PMR, în „Scânteia”, 2 iunie 1952.
Gheorghe Florescu (pe atunci prim secretar al UTC), Sorin Toma (redactorul-şef al cotidianului „Scânteia”), Liuba Chişinevschi şi Nicolae Ceauşescu.
După plenara din mai, „deviaţioniştii oportunişti de dreapta” au fost sistematic şterşi din istoria oficială a partidului comunist. Simion Bughici, fostul ambasador la Moscova, un evreu care îşi petrecuse războiul în lagărul de la Vapniarka din Transnistria, a fost cel numit în funcţia de ministru de externe pe 5 iulie pentru a o înlocui pe Pauker. Ea a pierdut pe 12 septembrie 1952 toate poziţiile din nomenclatură, fiind demisă din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. După o perioadă de interogatorii, pe 18 februarie 1953, a fost arestată împreună cu Teohari Georgescu, dar după moartea lui Stalin, la sfârşitul lui martie, a fost eliberată. Cu toate acestea, cazul ei nu a fost lăsat deoparte, plenara din 19-20 august 1953, care l-a eliminat pe Luca, a numit o comisie care să investigheze activităţile antipartinice şi antistatale ale lui Pauker99. Se spune că înainte de eliberarea ei, atunci când a auzit de moartea lui Stalin de la Alexandru Moghioroş, ea a început să plângă, dar acesta i-a spus că nu ar trebui s-o facă, pentru că dacă acesta ar mai fi fost în viaţă, ea ar fi moartă100.
În continuare, Pauker a avut o existenţă marginală, sub permanentă supraveghere, în Bucureşti. După februarie 1954, i s-a îngăduit să locuiască împreună cu familia ei şi să-şi câştige existenţa făcând traduceri din limba rusă pentru Editura Politică, editura oficială a partidului. În urma investigaţiilor, a fost exclusă din partid pe 11 mai 1954101. Până la moartea ei în 1960, a fost periodic atacată de lideri de partid şi de propagandişti102 şi nu a mai fost reprimită în partid. Teohari Georgescu, deşi el s-a recunoscut vinovat de toate acuzaţiile103, a fost eliberat din închisoare şi lăsat să se întoarcă la meseria sa iniţială de muncitor tipograf. După moartea lui Gheorghiu-Dej, a fost numit director al principalei întreprinderi tipografice din Bucureşti, „Întreprinderea 13 Decembrie”. La Conferinţa Naţională a partidului din 1972, Georgescu a fost numit membru supleant al Comitetului Central.
Epurarea din mai-iunie 1952 a „facţiunii Pauker-Luca-Georgescu” a fost prima încercare a elitei naţional-staliniste de a obţine coeziunea prin eliminarea facţiunii sprijinite de Moscova şi conduse de Ana Pauker şi Vasile Luca. Consilierii sovietici au jucat un rol esenţial în pregătirea a ceea ce s-a dovedit în final a fi o lovitură intrapartinică104. Eliminarea grupului Pauker-Luca nu a prevestit apariţia comunismului naţional, ci a reprezentat încercarea victorioasă a lui Gheorghiu-Dej şi a facţiunii sale de a se folosi de obsesiile lui Stalin pentru a-şi consolida poziţia în aparatul PCR.
Gheorghiu-Dej a ştiut cum să câştige sprijinul unui important nucleu de comunişti cunoscuţi a avea legături solide cu Kremlinul. Dintre aceştia, Iosif Chişinevschi a jucat un rol important. Faptul că acei comunişti care aveau origini evreieşti, precum Iosif Chişinevschi şi Leonte Răutu, un Jdanov al culturii române, şi-au menţinut poziţiile din aparatul de partid, sau că succesorul lui Pauker la Ministerul Afacerilor Externe a fost Simion Bughici, evreu şi el, arată că eliminarea grupului Pauker-Luca-Georgescu a fost rezultatul unei lupte pentru puterea absolută şi nu o „purificare” etnică a partidului.
Gheorghiu-Dej şi subordonaţii săi nutreau vechi resentimente faţă de purtatea arogantă a „moscoviţilor” şi au participat cu entuziasm la anihilarea lor. Ulterior, la şedinţa Biroului Politic din 29 noiembrie 1961, Gheorghiu-Dej o oferit propria interpretare privind expulzarea Anei Pauker şi a acoliţilor ei. El şi-a amintit că în februarie 1947, atunci când Stalin l-a primit împreună cu Pauker, dictatorul sovietic le-a spus că auzise un zvon potrivit căruia unii credeau că acei ce nu erau de origine română, adică Pauker şi Luca, nu ar trebui să deţină
99 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 169.
100 Ibidem.
101 Ibidem.
102 Ancheta Anei Pauker a fost reluată în 1956; vezi şi Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000, pp. 194-219.
103 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 169.
104 Cel mai apropiat consilier al lui Dej era Mark Borisovici Mitin.
funcţii de conducere în PCR. În această privinţă, Stalin l-a avertizat pe Gheorghiu-Dej că PCR nu trebuie să se transforme dintr-un „partid de clasă într-unul de rasă”. Stenogramele sovietice ale acestei întâlniri confirmă această parte a poveştii lui Gheorghiu-Dej105. Cu toate acestea, Dej a mai rămas, iar două zile mai târziu, când Pauker era deja înapoi la Bucureşti, Stalin l-a convocat din nou, de data aceasta singur, pentru a-i spune că trebuie să scape de oricine i-ar fi stat în cale106.

Staliniştii naţionali erau primii beneficiari ai acestei mişcări împotriva „facţiunii internaţionaliste” din PCR, dar ei nu erau nici iniţiatorii, nici arhitecţii ei. Staliniştii români –Gheorghiu-Dej, Chişinevschi şi Ceauşescu la fel de mult ca Ana Pauker şi Vasile Luca – erau de bună voie promotorii planurilor lui Stalin. Lor le-a îngăduit dictatorul sovietic să câştige autonomie, dar nu faţă de centru, ci faţă de altă generaţie de agenţi ai centrului. Campania represivă din 1952 a dovedit numai că Moscova a sancţionat maturizarea unei noi generaţii de stalinişti în România.
Conducerea stalinistă din România a avut aceeaşi structură conspirativă, hipercentralizată şi autoritară care a caracterizat conducerile din celelalte ţări comuniste. A existat aceeaşi dorinţă de a-l imita pe Stalin din partea secretarului general (Gheorghiu-Dej) şi a ideologului şef (Leonte Răutu); aceeaşi rusificare a culturii naţionale pentru a se ajunge la înregimentare ideologică; aceeaşi utilizare a agenţilor sovietici (Iosif Chişinevschi, Petre Borilă) de către liderii de la vârf pentru supravegherea colegilor şi raportarea comportamentului acestora către „protectorii” sovietici; aceeaşi punere în aplicare a statului poliţienesc şi aceeaşi mobilizare de masă, bazată pe venerarea Uniunii Sovietice şi a lui Stalin.
Întărirea disciplinei şi reorganizarea structurală a partidului, care au adus o nouă generaţie de cadre în aparat, l-au ajutat pe Gheorghiu-Dej să-şi consolideze şi mai mult puterea. Cariera politică a lui Ceauşescu a beneficiat de pe urma acestor schimbări. În aprilie 1954, Gheorghiu-Dej a iniţiat o redistribuire a puterii pentru a o lua înaintea Moscovei şi a împiedica impunerea unei schimbări similare celei dictate lui Mátyás Rákosi în Ungaria (cel din urmă a fost obligat să-l coopteze pe reformistul Imre Nagy în procesul de luare a deciziilor).
La Congresul al II-lea al PMR, ţinut în decembrie 1955, Gheorghiu-Dej a rămas liderul de necontestat al partidului. La acest congres, Ceauşescu a ţinut primul său discurs politic major. Cu această ocazie, el a menţionat principalele sale convingeri: păstrarea unităţii monolitice a partidului, „alianţa de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică”, „doctrina glorioasă şi invincibilă a lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin”107.
24 octombrie 2008

In caz ca veti vota vreodata


In partidul nostru politic, noi indeplinim ceea ce am promis :

Doar imbecilii pot crede ca

noi nu luptam impotriva coruptiei.

Pentru ca, sunt citeva lucruri certe pentru noi:

cinstea si transparenta sunt fundamentale pentru atingerea idealurilor noastre.

Noi demonstram ca este o mare prostie sa credem ca

mafia continua sa faca parte din guvern ca in trecut .

Noi asiguram ca justitia sociala va fi principalul scop al mandatului nostru.

Totusi, exista inca oameni stupizi care isi imagineaza ca,

(sa) putem continua sa guvernam

cu vicleniile vechii politici.

Cind noi vom avea asigurata puterea ,noi vom face totul pentru ca

sa punem capat situatiilor privilegiate si a traficului de influenta.

Noi nu vom permite in nici un fel ca copii nostri sa moara de foame,

noi ne vom indeplini obiectivele chiar si daca rezervele economice se termina

Noi vom exercita puterea pina ce

(si) voi veti intelege ca incepind de acum

Noi suntem Partidul Social Democrat cu noua sa politica

***********

Si acum cititi textul incepind de la ultimul rind inapoi pina la primul. o sa va surprinda sau .....poate nu.
22 octombrie 2008

Bancuri cu scotieni


O tanara familie de scotieni isi plimba copilul intr-un carucior.
Se opresc in fata unui magazin si dupa ce privesc vitrinele,intra inauntru,lasand caruciorul pe trotuar.Dupa ce se targuiesc, pornesc mai departe.La un moment dat femeia exclama:
- Vai de mine dragule,asta nu-i copilul nostru!
- Taci! spuse el. Caruciorul e mult mai bun.

--------------------------------------------------------------------------------
Cand am venit la Londra nu aveam decat un singur shiling in buzunar.Cu acesti bani am inceput totul.
- Si ce ai facut cu un shiling?
- Am trimis o telegrama acasa sa-mi trimita bani!

--------------------------------------------------------------------------------
- Fiul meu va datoreaza bani pentru un costum pe care i l-ati facut acum trei ani, ii spuse croitorului unui scotian care tocmai intrase in magazin.
- Si dumneavoastra ati venit sa-mi dati banii,nu-i asa ?
- Nu! As dori sa-mi comand si eu un costum in aceleasi conditii.

--------------------------------------------------------------------------------
La brutarie:
- As dori o paine de un kilogram. Cat costa?
- Opt sute raspunse brutarul. Poftim!
- Dar painea aceasta este mai usoara, spuse scotianul cantarind-o in mana.
- Nu-i nimic, raspunse brutarul impertinent. O sa fie mai usor de carat.
- Poftim banii, zise clientul, aruncand pe tijghea sase sute.
- Nu sunt suficienti. Mai trebuie.
- Nu-i nimic replica scotianul. O sa fie mai usor de numarat.

--------------------------------------------------------------------------------
Dupa sase luni de fericire conjugala, Bill si Jane sedeau in fata focului linistiti, cand se auzi un ciocanit in usa Bill se duse la usa si o deschise.
Cine era ? Soacra lui cu doua geamantane.
- Vreau sa stau aici, spuse dumneaei.
- Foarte bine. Acolo sa stai! ii replica Bill trantindu-i usa in nas.

--------------------------------------------------------------------------------
- Ospatar, mai aveti din vinul de saptamana trecuta?
- Bineinteles, domnule!
- Atunci da-mi o halba de bere.

--------------------------------------------------------------------------------
Toate capetele din bar s-au intors cand o masina s-a auzit dand coltul cu un scrasnet ingrozitor, urcand pe trotuar, ricosand intr-un zid si oprindu-se intr-un felinar. Peste cateva secunde soferu (care era scotian) intra in bar clatinandu-si trupul insangerat, dupa care se prabusi pe podea si lesina.
- Repede, dati-i un paher cu apa, striga o tanara!
Scotianul isi ridica capul plin de rani si bangui:
- Cat de tare trebuie sa ma nenorocesc ca sa capat si eu un pahar cu scotch?

--------------------------------------------------------------------------------
Un tanar se prezinta la un mare patron, scotianul John.
- Sunt maseur. Pentru 20 de dolari pe luna sunt gata sa va masez dansatoarele.
- O.K! Daca aveti banii la dumneavoastra puteti incepe.

--------------------------------------------------------------------------------
Satul aflat pe culmile inalte ale Scotiei era inmarmurit de durere.Din America venise vestea ca NcNab a nurit.
- Nu pot sa cred ca a murit! Ce a avut? intreaba un bun prieten de-al raposatului.
- Atac de inima, raspunse un altul.
- Bietul om. Si cum s-a intamplat?
- Se zice ca NcNab era afectat pana in strafundul sufletului de povestile cum se spun despre zgarcenia scotienilor. Si-atunci, intr-o seara, s-a dus la barul din New pe care-l frecventa si a facut cinste tuturor celor de fata, ca sa afle chiar atunci ca tot timpul au crezut despre el ca este irlandez.

--------------------------------------------------------------------------------
- Sa bea toata lumea! striga un scotian bine dispus, de cum intra in carciuma. Cand beau eu, toata lumea trebuie sa bea!
Barmanul i-a servit pe toti cei prezenti.
Scotianul ridica paharul si spuse:
- Toata lumea sa fie fericita! Cand eu sunt fericit, toata lumea trebuie sa fie fericita!
Dupa ce-si termina paharul, omul tranti o suma de bani pe tejghea si dadu sa plece.
- Hei, striga barmanul. Asta e numai pentru ce ati consumat dumneavoastra!
- Asa este! Cand platesc eu, toata lumea trebuie sa plateasca!

--------------------------------------------------------------------------------
Un scotian se duce la doctor care-i recomanda sa se lase de bautura.
Suparat, pacientul se pregateste sa plece, cand medicul ii atrage atentia ca nu a platit consultatia.
- Nu este cazul. Nu am de gand sa va urmez sfatul, raspunde scotianul.

--------------------------------------------------------------------------------
Cand am sosit in orasul acesta nu aveam alta avere decat propria mea inteligenta.
- Cu alte cuvinte, ati pornit de la zero, nu? il apostrofa prietenul scotian.

--------------------------------------------------------------------------------
- Iubitule,imi faci cadou de ziua mea, o pereche de cercei de aur?
- Da iubita mea, dar la anul !
- Si anul acesta ?
- Anul acesta te duc sa-ti gaureasca urechile! raspunse tanarul scotian indragostit.

--------------------------------------------------------------------------------
Varstnica pereche de scotieni intra intr-un restaurant din Edinburg si comanda cate un cotlet de berbec.Chelnerul observa ca nu s-a atins de mancare.
- Va nemultumeste ceva ? intreba el politicos. Poate ca nu e prea facut...
- Nu, nu, tinere, a zambit ea. Dar il astept pe Dougal sa termite. Acum foloseste el protezele.

--------------------------------------------------------------------------------
- Iertati-ma domnule baron, dar am impresia ca va cauta cineva la telefon.
- Cum ai impresia, Perkins ? Sau ma cauta cineva la telefon sau nu ma cauta!
- Vedeti domnule baron, cand am ridicat receptorul, vocea de la celalalt capat a spus:"Tu esti,caraghios batran,chel si idiot?"

--------------------------------------------------------------------------------
Un scotian isi intreaba fratele:
- Ce cadou ii faci sotiei tale de ziua ei?
- Toata dragostea mea!
- Si atunci, de Craciun ce-ai sa-i mai dai?

--------------------------------------------------------------------------------
Veti lua cate doua lingurite din acest sirop in fiecare seara, inainte de culcare, recomanda doctorul scotianului.
- Imposibil, domnule doctor! exclama acesta.
- De ce?
- Pentru ca nu a acasa decat o lingurita.

--------------------------------------------------------------------------------
- Camera cu vedere spre mare costa cu doua lire mai mult, spuse receptionrul unui turist scotian.
- Si daca va promit ca nu ma uit pe fereastra, cat costa?

--------------------------------------------------------------------------------
Un scotian se plange cumplit de o masea. Vazandu-l, un calator ii spune:
- Te doare maseaua? Atunci de ce nu te duci la dentist ?
- N-are rost. Mai rabd un pic si scap. Peste patru ani termina fiul meu stomatologia.

--------------------------------------------------------------------------------
Un fermier scotian si-a asigurat viata la o agentie specializata. Nu dupa mult timp, s-a inecat intr-un rau. La inmormantare, o vecina se apropie de vaduva:
- Ce bine ca raposatul a fost un om prevazator desi nu stia nici sa scrie, nici sa citeasca.
- Si nici sa inoate, slava Domnului completa vaduva.

--------------------------------------------------------------------------------
Un scotian s-a apropiat de casa de bilete a stadionului si intinde 50 de pence. Casierul ii spune intrigat:
- Pretul biletului de intrare este de 1 lira.
- Da, insa eu voi privi numai la echipa noastra.

--------------------------------------------------------------------------------
Tatal isi scoate fiul in oras cu ocazia implinirii varstei de 7 ani. Copilul isi doreste cateva banane... tatal ii ia o banana. Dupa sapte ani tatal isi scoate fiul in oras cu ocazia implinirii varstei de 14 ani. Copilul isi doreste o bere. Tatal:
- ...stau sa ma gindesc fiule, crezi ca merge berea dupa banane ?

--------------------------------------------------------------------------------
Niste exploratori scotieni mergeau prin jungla. Deodata, unul din ei cade intr-o groapa (capcana intinsa de bastinasi) in care se afla un leu. Englezul incepe sa fuga imprejurul gropii. Leul fuge dupa el. Ceilalti stau pe margine si fac pariuri. La un moment dat, unul din ei striga:
"Accelereaza Smithson, leul e chiar in spatele tau!".
La care Smithson:
"Nu va ingrijorati domnilor, eu am o tura in avans."

--------------------------------------------------------------------------------
Doi scotieni ies de la Opera.
- Mai tampitule, spune unul dintre ei, nu esti normal ? Sa-i dai un bacsis asa de gras garderobierei ?
- Da, dar nu vezi ce haina grozava mi-a dat ?...

--------------------------------------------------------------------------------
Doi scotieni calatoreau cu avionul. La un moment dat, un zgomot cumplit, motoarele se opresc si se aude capitanul in difuzoare:
- Stimati calatori, avem o problema grava cu avionul, sper ca voi gasi un loc de aterizare fortata, in orice caz va rog sa nu intrati in panica... La care unul din scotieni izbucneste in plans. Celalalt se uita mirat la el si-i replica:
- Mai, de ce plangi ? Doar nu e avionul tau !...

--------------------------------------------------------------------------------
Un scotian emigreaza in America. Dupa 20 de ani, se intoarce in Scotia sa-si vada rudele. Spre uimirea lui, constata ca toti barbatii din familie purtau barba. Emigrantul american ii intreaba:
- Ce-i cu barbile astea la voi, v-ati calugarit cu totii sau a aparut o noua moda in Scotia ?
Unul dintre scotieni raspunde:
- Nici una, nici alta. Se pare ca ai uitat ca acum 20 de ani cand ai plecat in America ai luat cu tine si briciul...

--------------------------------------------------------------------------------
Sean O'Brien ii marturiseste unei rude din Anglia venita in vizita:
- Tare as vrea sa am mai mult pamant.
- De ce ?
- Ca sa cresc mai multe vaci.
- Si ce sa faci cu ele ?
- Sa le vand si sa castig bani.
- Si ce sa faci cu banii ?
- Sa mai cumpar pamant.
- Pentru ce ?
- Ca sa mai cresc niste vaci...

--------------------------------------------------------------------------------
Doi scotieni vorbeau intre ei:
- Hei John, astazi docmai mi-am aruncat pieptenele...
- Cum ?!? De ce ?!?
- Pai mi s-a rupt un dinte.

--------------------------------------------------------------------------------
Un scotian vine acasa, deschide usa la frigider, se uita, apoi merge si o bate pe nevasta-sa. Se repeta faza cateva zile. Intr-o zi nevasta-sa il intreaba:
-De ce ma tot bati ?
Barbatu' ii raspunde:
-De ce tot lasi lumina aprinsa in frigider.

--------------------------------------------------------------------------------
Caporalul Mac Gregoor surpinde in curtea cazarmii pe un recrut descheiat la nasturele de sus al bluzonului.
- Deci asa! facem plaja, ai ?

--------------------------------------------------------------------------------
Un scotian revine in tara dupa o absenta de zece ani. Cei sase frati il astepta in gara. - E ingrozitor ! De ce v-ati lasat cu totii asa o barba mare ? - Pentru ca atunci cand ai plecat, ai luat aparatul de ras cu tine. Doi scotieni se aflau pe un vapor care incepuse sa se scufunde. Unul incepu sa planga, celelalt il consola: - Lasa, nu merita, doar nu esti tu proprietarul vasului ! Intr-o zi, un scotian merge sa joace golf cu baiatul sau. Cum ajung la teren, il intreaba:
- Stii sa gasesti mingiile ratacite ?
- Bineinteles, raspunde baiatul.
- Atunci adu repede una sa putem incepe !

Cum sa supravietuiesti la munca ...

1. Nu umbla niciodata fara un document in mana
Oamenii cu documente in maini dau impresia unor angajati care muncesc din greu, indreptandu-se spre intalniri importante. Oamenii fara nimic in maini dau impresia ca se pregatesc pentru pauza de cafea. Oamenii cu un ziar in maini dau impresia ca se duc la toaleta. Pe deasupra, sigura-te ca iti iei seara acasa cat mai mult de lucru, generand astfel falsa impresie ca muncesti mult mai multe ore decat in realitate.

2. Foloseste calculatorul pentru a parea ocupat
De fiecare data cand folosesti calculatorul, pare ca muncesti in ochii celor care trec pe langa tine. Poti trimite si primi email-uri personale, chat-ui, sa colinzi www.resursadefun.ro de la un cap la altul si in general sa te simti bine fara sa faci ceva cat de cat asemanator muncii tale. Acestea nu sunt chiar beneficiile societatii despre care sustinatorii revolutiei calculatorului le place sa vorbeasca, dar nu sunt deloc rele. Cand esti prins de seful tau - si vei fi prins - cea mai buna aparare este sa spui ca inveti sa folosesti un nou program, economisind astfel bani pe cursuri de training.

3. Birou murdar
Sefii pot trece neobservati daca au birourile curate. Pentru noi ceilalti, acest lucru da impresia ca nu muncim suficient. Cladeste gramezi imense de documente in jurul spatiului tau de lucru. Privitorului, dosarele de anul trecut arata la fel ca cele de azi; volumul conteaza. Fa gramezi cat mai mari si mai late. Daca stii ca vine cineva in biroul tau, ingroapa documentul de care vei avea nevoie la jumatatea gramezii si "sapa" dupa el cand el/ea intra.

4. Mesagerie vocala
Nu raspunde niciodata la telefon daca ai mesagerie vocala. Nu te suna nimeni doar ca sa-ti dea ceva degeaba - suna pentru ca vor ca TU sa muncesti pentru EI. Asta nu e viata. Lasa-ti toate apelurile sa ajunga in mesageria vocala. Daca cineva iti lasa un mesaj care pare a insemna munca, raspunde-i in timpul pauzei de masa, cand stii ca nu e nimeni - o sa para ca esti constiincios si silitor, chiar daca nu e asa.

5. Pari nervos si suparat
Dupa cum spunea George Costanza, trebuie tot timpul sa incerci sa pari nervos si suparat pentru a da impresia sefilor ca esti tot timpul ocupat.

6. Pleaca tarziu de la servici
Intotdeauna pleaca tarziu de la servici, mai ales cand seful este inca acolo. Ai putea citi reviste sau carti pe care intotdeauna ai vrut sa le citesti dar nu ai avut timp pana tarziu spre plecare. Asigura-te ca treci pe langa biroul sefului cand pleci. Trimite mesaje importante la ore neortodoxe (cum or fi: 9:35pm, 7:05am, etc.) si in timpul sarbatorilor.

7. Suspina in mod creativ pentru a crea efect
Suspina galagios cand sunt multe persoane in jur dand impresia ca esti sub presiune.

8. Strategia de stocare
Nu este de ajuns sa faci gramezi de documente pe masa. Aseaza o gramada de carti pe jos, etc. (manualele groase de calculatoare sunt cele mai bune).

9. Creaza-ti un vocabular
Citeste cateva reviste de calculatoare si invata cuvintele cheie si denumirile noilor produse. Foloseste-le liber in conversatiile cu sefii tai. Tine minte: ei nu trebuie sa inteleaga ceea ce spui, dar cu siguranta vei impresiona.

10. FOARTE IMPORTANT!!!:
NU trimite acest text sefului tau din greseala!!! Dar il poti trimite linistit colegilor de birou: click pe dalmatieni!