Monstrul Stalin (II)

Un pesedist încalcă legea – pleonasm evident (V)

Licenţiat în drept şi doctorand în ştiinţe politice, deputatul pesedist Sorin Dan Mihalache are interpretări proprii asupra transparenţei şi asupra completării declaraţiilor de avere. Adică se ia un pahar de vin, se aprinde un trabuc de Cuba (pentru inspiraţie) şi, într-o seară friguroasă de ianuarie, se completează declaraţia de avere. Interpretând. Ajungi la capitolul IV al declaraţiei şi îti dai seama că trebuie să scrii cu cine ai relaţii mai apropiate. Apropiate prin sume de bani împrumutate. Mai scoţi un norişor de fum, invoci mult dorita inspiraţie şi îţi dai seama cui ai împrumutat cincisprezece mii de euro: unei persoane fizice. Chiar dacă formularul declaraţiei îţi cere numele şi prenumele persoanei căreia i-ai făcut un bine de cincisprezece mii de euro, tu te bazezi pe inspiraţie. Plus că, aşa cum ne-a declarat pesedistul Mihalache, “transparenţa nu merge până la împrumuturi la persoane fizice. Pentru că e vorba de o terţă persoană care poate nu vrea să fie pă site-ul de Internet. Asta e interpretarea mea!”. Toată stima şi mândria, domnule deputat! Plecăciune! Doar că e o interpretare defectuoasă. Şi foarte personală. Încercarea noastră de a afla totuşi cine este acea “persoană fizică” a fost sortită eşecului. Nu am reuşit decât să îl irităm pe deputatul-interpret: “Deci dumneavoastră sunteţi organ de anchetă ?”. Şi în incompetenţa noastră am omis şi cine a votat legea asta tâmpită care cere atâtea detalii. Ne-a reamintit pesedistul: “Deci eu cred că eu am votat declaraţia de avere şi nu dumneavoastră! Aceasta este interpretarea mea şi eu mi-o asum cu consecinţele de rigoare. Alte comentarii ?”. Poate alte interpretări aţi vrut să spuneţi, stimate fost consilier de fost prim-ministru anchetat de DNA. I-am mărturisit deputatului că ne-am permis şi noi una mică, de începători. Interpretare care s-a materializat într-o sesizare penală la Parchet. Şi că va fi anchetat şi dumnealui. Răspunsul primit a fost al unui om care are deplină încredere în interpretările personale: “Foarte bine, să vedem ce zice instanţa!”. Spre finalul discuţiei, pesedistul a manifestat chiar o deschidere şi spre alte interpretări, dar din partea organelor abilitate: “Să dea cineva o interpretare că eu am greşit şi eu mi-o asum!”. Să sperăm că Parchetul se va dovedi suficient de virtuos şi va reuşi să se impună în jungla de interpretări.

Preluare din "Academia Catavencu", nr. 22/2007

Penitenciarele, recompensa slugilor

Veţi citi o parte din povestea incredibilă a unui funcţionar al statului român. Povestea unui tânăr şcolit pe fonduri europene pentru a fi manager într-o zonă sensibilă a societăţii, cea a penitenciarelor, şi care a fost tras pe linie moartă numai şi numai pentru că s-a schimbat ministrul Justiţiei, iar acesta, Chiuariu pe numele lui, avea nevoie de postul de manager şi director adjunct pentru a-şi răsplăti colegii de la Iaşi, procurori, colegi de suferinţe provinciale aduşi să-şi facă plinul de bani la Bucureşti.

Reporter: Ce faceţi de două luni la Penitenciare ?
Sorin Dumitraşcu: Nimic.
Rep.: De ce ?
S.D.:Nu mi se dă de lucru. Le e teamă că o să-mi fac bine treaba. Şi atunci e greu să ataci, să-i găseşti ceva unuia care-şi face bine treaba. Niciodată nu mi s-a reproşat ceva professional, mi-au reproşat doar că m-a adus ministrul Macovei, că nu am fost prieten cu cine trebuia, că nu m-am pus bine cu noul ministru.
Rep.: Aţi fost pregătit de către Guvernul României să fiţi manager al Administraţiei Penitenciarelor.
S.D.: Da. Pregătirea mea a costat 30.000 de euro. Am terminat în 2005 un master în Anglia, un an la o şcoală specială de administraţie. Selecţie făcută de experţi străini.
Rep.: Chiuariu v-a cerut ceva anume ?
S.D. Nu, pur şi simplu m-a schimbat din funcţie. Avea nevoie de postul meu pentru un procuror din Iaşi. Acesta este Gheorghe Şpaiuc. Înainte de asta, avusese loc numirea colegului de facultate al ministrului Chiuariu, Marius Iosif, în funcţia de director plin.

Preluare din “Academia Caţavencu”, nr. 48/2007

Sorin Dumitraşcu: La stat nu merge, dom’le! Vrei să faci treabă, te dau afară. Ei, las’ că, la pregătirea mea, fac un credit şi construiesc un penitenciar privat. Când o fi să fie, tot la mine s-or înghesui să tragă Chiuariu şi ai lui! (glumă “Academia Caţavencu”)

P.S. Şi să mai spună cineva că Tăriceanu nu are ca principală preocupare problemele oamenilor. Ale oamenilor din PNL, desigur. Carnetul de membru PNL bate masterul.

Filme online (alege un film pentru sufletul tau) (I)

Vezi si Filme online (II), Filme online (III), Filme de referinta, Filme documentare (I), Documentare (II), Documentare (III).
Pentru a vedea filmul aşteptaţi câteva momente după ‘play’ (puteţi selecta opţiunea ‘pe tot ecranul’). Browser-ul recomandat este Mozilla Firefox.
SixGun (western, 2010)

Damage - Prejudiciul (2009)

Everybody Dies (actiune, 2009)

[Rec]2 (groaza, 2009)

Second in command - Adjunctul (actiune, 2006)

Centurion (istoric, 2010)

Avatar (actiune, aventura, SF, 2009)

Jonah Hex (actiune, western, 2009)

Red Sands (actiune, horror, 2009)

Robin Hood (actiune, drama, istoric, 2010)

The Departed - Cartita (thriller, drama, 2006, 4 premii Oscar)

Black Death (drama, horror, mister, 2010)

G-Force - Salvatorii planetei (actiune, aventuri, 2009)

Shoot the Hero (actiune, comedie, 2010)

The Killing Machine - Masina de ucis (actiune, 2010)

The Social Network - Reteaua de socializare (drama, autobiografic, 2010)

88 Minutes - 88 de minute (thriller, drama, 2006)

Monstrul Stalin

Legile sunt pentru fraieri, iar peremiştii nu sunt fraieri. Fraieri sunt cei care-i votează (VIII)

Orfan. Electrician. Absolvent de “Ştefan Gheorghiu”. Activist UTC şi PCR. Fost preşedinte PRM. Şi chiar căpitan al echipei de tenis a Parlamentului, de 12 ani încoace. Iar peste toate acestea, deputat independent din 2007, după demisia din PRM şi o transhumanţă scurtă la PNG-ul lui Becali. Îi putem cere ceva în plus acestui om, oare ? Avem dreptul ? Noi am încercat, totuşi. L-am sunat şi l-am întrebat de ce nu şi-a actualizat declaraţia de avere de vreo doi ani (fie şi pentru motivul că salariul unui deputat a crescut din 2005 măcar o dată; ceea ce, conform Legii de declarare a averilor, impune şi actualizarea formularului). Răspunsul lui Ciontu ne-a curentat scurt, puternic, dar nu mortal: “Pentru că declaraţia de avere trebuie actualizată doar când se modifică ceva”. Aşa că am continuat şi i-am aruncat un lung de linie: deci din 2005 până acum nu s-a modificat nimic în declaraţia de avere ? De data asta, Ciontu a răpuns cu un smash de game şi set: “Eu nu am afaceri, nu am avut creşteri spectaculoase ale venitului. Sunt prea pragmatic ca să am timp de aşa ceva, e o pierdere de timp (n.r. – completarea declaraţiei de avere), eu nu fac lucruri inutile”. Ne imaginăm că aşa s-a simţit şi Federer, când a pierdut Roland Garros-ul în faţa lui Nadal. Dar el a continuat. Pentru că – nu-i aşa ? – important e să participi la vot, nu să câştigi respectul celui pe care îl alegi. De aceea, ne-am aruncat în joc, cu ultimele forţe: “Dar v-a crescut salariul, nu-i aşa ?!”. “Creşterile sunt declarate odată cu depunerile bilanţurilor de către contabilitatea de la Camera Deputaţilor, se regăsesc în fişele fiscale. Toate veniturile sunt declarate la Camera Deputaţilor”, a returnat serviciul Ciontu. Noi am ales să dăm mingea înapoi cu un rever: “Şi noi de unde ştim ce salariu aveţi ?”. “Păi, vă dau un fluturaş dacă vreţi să vedeţi”, a trimis o tăiată în terenul nostru, la fileu, Ciontu. De unde am trimis, năucitor, un lung de linie: “Şi oamenii care v-au votat de unde să ştie ce salariu vă plătesc ?”. “Haideţi, dom’le, astea sunt populisme …”, a lovit Ciontu fulgerător de game, set şi meci. Că aşa e (când te doare) în tenis, din postura de căpitan al echipei Parlamentului.

Preluare din “Academia Caţavencu”, nr. 24/2007

P.S. Bulă Vadim: Şi zici c-ai furat mult, Ciontule ? Bravo, mă, lepră! Te-am luat în partid ca gunoi şi te-am izgonit ca jigodie. Acum ţi-e frică să completezi declaraţia de avere, ai ? Bine, mă, trădătorule, te ajut eu. Fii atent: la rubrica “Bunuri deţinute” scrii, simplu, MUIE, iar dacă e ceva, zici că e pamflet.

Reguli de folosire a telefonului mobil

Regula nr. 1. Daca nu ai înca un celular, poti câstiga în importanta cumparându-ti unul.
Numarul succeselor în viata ta va creste fara îndoiala.
2.Daca te asezi la o masa într-un loc public, nu uita celularul în geanta sau în buzunar!
Pune-l întotdeauna pe masa la vedere! Asa poti sa-ti câstigi mai mult respect.
3.Vorbeste la celular întotdeauna clar tare si raspicat! Cei dimprejur au si ei dreptul sa auda ceea ce se discuta.
4.Daca modelul celularului îti permite, alege pentru soneria acestuia un ton care suna cât mai colorat. Astfel te poti face mai bine si mai repede remarcat.
5.Daca auzi un târâit în apropiere nu te lasa intimidat de faptul ca ar putea sa fie celularul altuia! Pune mâna imediat pe celularul tau sa vezi daca tu esti persoana sunata!
Arata astfel ca si tu ai celular.
6.Daca celularul suna în timp ce esti singur poti linistit sa-l ignori. Ar fi pierdere de timp sa raspunzi. Atâta timp cât nu te vede nimeni nu poti arata cât esti de important.
7.Ia masuri sa folosesti întotdeauna încaperi adecvate pentru ca partenerul de discutii sa aibe o auditie foarte buna! De exemplu: muzee, biserici, biblioteci, sali de asteptare, sali de spital...
8.Daca din întâmplare te afli în avion nu baga de seama stewardesele care îti recomanda sa nu folosesti celularul! Aceste femei sunt doar invidioase pentru ca nu îsi pot permite si ele un
celular.
9.O alta superstitie: telefonatul în timp ce conduci automobilul aduce nenoroc. Nu e adevarat!
Îti poti antrena astfel distributia atentiei si miscarilor asupra mai multor lucruri. Un pic de îndemânare nu poate dauna nimanui.
10.Poarta celularul de preferinta la cingatoare! Husa e de preferat sa aibe culori vii care sar în ochi. Cel mai bine neon.
11.Daca te deplasezi si ai într-o mâna o geanta diplomat poti contabalansa greutatea acesteia purtând celularul, ca o bratara, la încheietura mâinii celelalte.
12.Înainte de a raspunde la telefoane spune cu voce tare: "La dracu! nici aici nu pot sa am liniste!" sau pentru putina schimbare : "Incapabilii! Nu sunt în stare sa ia nici o hotarâre fara MINE."
13.Nu te lasa intimidat de faptul ca cei din jur afla multe lucruri despre viata ta intima în timp ce vorbesti la celular. Asta e la moda. Un bun exemplu în acest sens sunt cifrele mari de telespectatori la talkshow-uri.
14.Daca ai o întâlnire importanta (de afaceri, sau chiar cu o femeie) vorbeste cu cineva sa te sune în acest timp la celular sau programeaza aparatul sa sune la ora respectiva. Întâlnirea va avea astfel succesul scontat.
15.Când esti singur poti sa îti dezactivezi celularul. Telefoanele care le-ai primit în acest timp poti sa le asculti în timp ce te afli în societate.

Europa Libera: asasinate la comanda

“Marele arhitect”, numele de cod al lui Nicolae Ceausescu, ordona lichidarea ziaristilor de la Europa Libera. 700 de ofiteri de securitate primesc misiunea sa aduca la tacere vocile cele mai critice la adresa regimului. Mor, unul dupa altul, in cativa ani, patru directori ai postului: Petru Bunescu, Noel Bernard, Radu Gorun si Vlad Georgescu. Ziaristii Cornel Chiriac si Emil Georgescu sunt injunghiati. Emil Hurezeanu, fost ziarist la Radio Europa Libera, descrie mecanismul terorii care lovea de la Bucuresti redactia din Munchen. “Jurnalul National” a declansat cea mai mare investigatie jurnalistica facuta vreodata despre asasinatele de la Europa Libera. Echipele noastre au mers la Munchen, au cautat in arhivele Securitatii la Bucuresti, au intervievat supravietuitori in Cehia, Germania, Statele Unite si Romania.

EMIL HUREZEANU

Aici, Radio Europa Libera

Presedintele Iliescu a acceptat in discursul lui la decorarea Europei Libere, in noiembrie 2001, sa vorbeasca despre conditiile suspecte in care au disparut directori si ziaristi ai postului pe care i-a calificat drept patrioti. Aceasta ne face sa credem ca exista mai multe informatii. “Europa Libera” a fost o operatiune prin excelenta de “soft power”, cum o numeste astazi politologul american Joseph Nye. Adica puterea de convingere a puterii care este America. S-a infiintat la inceputul anilor ‘50, cand America era calare pe toti caii. Dar tara care se resemnase cu impartirea Europei prin Cortina de Fier. In martie 1947, doctrina Trumann consfinteste aceasta impartire a Europei. Romania, ca de altfel toate celelalte tari est-europene, cade in partea sovietica a lumii. Atunci, America s-a bazat pe asa-zisa politica de “containement “, de indiguire: asta este lumea sovietica, asta este lagarul comunist, nu dam inapoi, dar nici nu-l lasam sa se extinda. Cortina de Fier este si simbolul Occidentului, nu numai al Europei rasaritene.
Razboiul rece si propaganda alba
La inceputul anilor ‘50, presedintele Eisenhower inventeaza instrumentul propagandei albe. Ceea ce numim astazi “soft power”. “Hard power” este puterea militara. Globalizarea insasi este un triumf al “soft power”-ului. In 1953, Europa Libera isi deschide operatiunea la Munchen, cu doua-trei departamente si Radio Libertatea, care emitea pentru Rusia si pentru celelalte republici sovietice. Este un post care apare in virtutea ratiunilor razboiului rece: nu va exista un razboi frontal intre comunism si Occident atat timp cat puterea militara este relativ egala. Sunt angajati la inceput exilati intamplatori. Multi dintre ei erau la Paris, capitala electiva a exilului romanesc. Selectia personalului de la Europa Libera se datoreaza hazardului. Principiul anticomunist care le-a asigurat functionarea era tot timpul dublat de profesionalism. Europa Libera a fost operatiunea de succes a Occidentului ca filozofie a democratiei antitotalitare. Nu consuma mult din bugetul american. Pana in 1971, toate operatiunile de propaganda externa americana erau finantate de CIA. In 1971, trece in subordinea Congresului.
Comunismul lui Ceausescu, de la deschidere la mizerie
Departamentul roman are mai multe faze. Mai intai, o faza de constituire. Vin primii redactori. George Cioranescu, cunoscutul istoric care s-a ocupat mult de problemele Basarabiei, un polihistor, filozof, filolog, apoi Noel Bernard, un evreu roman, emigrat la 16 ani din Romania. In Marea Britanie se apropie de cercurile laburiste, capata o formatie social-democrata luminata si e unul dintre primii directori notabili ai Europei Libere. Mesajele Europei Libere - departamentul romanesc sunt, in prima faza, de natura politica fundamentala. Se contesta legitimitatea comunismului romanesc de tip sovietic, se protesteaza in numele oamenilor aruncati in inchisori, impotriva decapitarii elitelor, impotriva colectivizarii, este un instrument de politica externa americana, antisovietica si anticomunista, antistalinista in orice caz. Aceasta faza este urmata de alta. In functie de schimbarea intereselor strategice ale americanilor si ale comunitatii occidentale. Adica apropierea de Uniunea Sovietica dupa conferint ele de la Geneva, dupa 1956, dupa Congresul de dezvaluire a crimelor staliniste de la Moscova, in timpul guvernarii Hrusciov. Dupa 1965, Ceausescu aduce un suflu nou. America are cu Romania o relatie pozitiva. Ea este subliniata de vizita senatorului republican Richard Nixon la Varsovia si la Bucuresti. Nu uita cum este primit in 1968 de Ceausescu. Revine ca presedinte in 1969. Europa Libera urma speranta americanilor, dar si a multor romani: posibilitatea de indulcire a comunismului de tip sovietic prin Ceausescu. Dupa 1978, urmeaza o agravare a situatiei, datoriile externe incep sa fie platite, mizeria din tara si cultul personalitatii se adauga unei situatii materiale din ce in ce mai precare dusa pana spre mizerie in anii ‘80. Asta radicalizeaza fronturile.
Intrarea la Europa Libera
Oamenii care vin la Europa Libera nu au avut niciodata foi de parcurs. Eu eram un tanar avocat, repartizat la un consiliu agroindustrial in 1979, si tanar poet. Am fost trimis de Ana Blandiana in Austria, cu o bursa. Ajung la Munchen prin relatiile mele din lumea germana sibiana (majoritatea sasilor cu care am copilarit emigrasera intre timp) si ajung la Europa Libera ca ascultator al postului. Acolo il cunosc pe Vlad Georgescu, pe Emil Georgescu. Mi se propune, in asteptarea unei burse in SUA, sa colaborez cu cronici literare si de film. Pentru ca lipsea Emil Georgescu, traduc doua-trei articole despre tiganii romani din Occident si raman. Vreau sa risipesc orice fel de scenarii conform carora oamenii acestia veneau de pe pozitia unor agenti sau a unor oameni pregatiti in mod special sa faca asta. Nici vorba! Europa Libera intra in faza critica intre 1980-1990. In 1978, Pacepa dezerteaza. Este prima miscare majora, la acest nivel. Antisovietismul lui Ceausescu incepea sa fie pus sub semnul intrebarii si nu mai avea acoperire in felul in care traiau romanii. Vin deci la Europa Libera in 1983, la terminarea bursei. In 1975, Cornel Chiriac facea emisiunile de muzica rock si pop, care in acei ani transmiteau un mesaj eminamente politic si in Occident, nu numai in Rasarit. Erau forme de protest impotriva unor forme inchistate de viata. Toti tinerii din tarile comuniste ascultau emisiunile lui. El era un personaj extrem de popular si in Uniunea Sovietica, si in Polonia, si in Cehoslovacia. In 1975 moare rapus de lovituri de cutit in Luickpold Park, la Munchen. In 1975, Emil Georgescu, fost procuror in anii 1950-1960 si apoi juristul Primariei Bucurestiului sub Gheorghe Pana, incepe la Europa Libera emisiunea “Actualitatea romaneasca”.
Atentate si morti suspecte la Europa Libera
Noel Bernard, directorul Europei Libere, sectia romana, accepta deci aceasta emisiune de 50 de minute, care sa se ocupe exclusiv de evolutiile politice interne din Romania. Intr-o dimineata a anului 1981, in timp ce-si plimba cainele prin cartierul Haar, de la marginea Munchen-ului, Emil Georgescu este injunghiat de 20 de ori de doi mafioti. Ei sunt arestati la putina vreme, Emil Georgescu nu moare atunci, agresorii sunt condamnati la ani de inchisoare si se vorbeste imediat de posibilitatea ca ei sa fie mercenarii Securitatii din Romania. Niciodata insa nu s-a ajuns la aceasta concluzie. Emil Georgescu moare insa de un cancer galopant, care ar putea sa aiba sau nu legatura cu incidentul: cancerul era la plamani, el fusese injunghiat in plamani. In anii ‘70, moare in mod surprinzator si Preda Bunescu. Era un om singur. Este gasit dupa cateva zile. La mijlocul anului 1981, Noel Bernard, un om de 55 de ani, varful de lance al Europei Libere, un jurnalist extrem de solid si de percutant, care se bucura de o imensa popularitate in Romania, se imbolnaveste de cancer la plamani. Nu era un fumator excesiv, nu daduse niciodata semne de fragilitate. In cateva luni se prabuseste, moare de cancer generalizat, in decembrie 1981. Succesorul lui este Radu Gorun - numele de radio, Mihai Cismarescu numele adeva rat. Moare, de asemenea, rapus de un cancer inexplicabil, declansat intr-o perioada foarte scurta. Apoi este adus de la Washington, unde emigrase in 1977, istoricul Vlad Georgescu. Ocupa postul de director in 1982.
Privind dincolo de cortina de fier
In 1983, ajung si eu la Europa Libera. Exista acolo o atmosfera ciudata: lumea exilului este un concentrat al lumii din care provenea fiecare. Nu primeam niciodata indicatii, citeam cu atentie presa din tara, eram abonati la toate ziarele. Spre deosebire de majoritatea romanilor, noi citeam cu atentie printre randuri. Aveam un departament de cercetare care cumula toate informatiile din presa comunista, toate articolele relevante despre evolutiile politice respective. A existat un mecanism de munca, de reflectie si de prelucrare a informatiei fara egal. Gorbaciov declanseaza sfarsitul Uniunii Sovietice. Pe acest fundal, Romania evolueaza intr-un cerc inchis. In aceste conditii, discursul se ajusteaza realitatii romanesti, devine din ce in ce mai critic, se indreapta impotriva Securitat ii si impotriva clanului de putere Ceausescu.
Romania ultimilor ani ai lui Ceausescu
Noi, cei de la “Actualitatea romaneasca”, trebuia sa ne ferim mai mult decat altii. Eu, de pilda, habar n-am avut timp de opt ani unde pleaca in vacanta colegul si prietenul meu cel mai bun N.C. Munteanu. Stiam ca exista un cerc de supraveghere, ca mai exista un al doilea cerc de supraveghere, banuiam ca pot fi “cartite” chiar in imediata noastra apropiere. Dupa 1984, cand ziarele britanice anunta ipoteza unui complot militar impotriva lui Ceausescu inaintea ultimei vizite pe care o va face in Germania, Romania se transforma intr-un caz in presa internationala. Dintr-o dominanta de discurs pro-Ceaus escu, presa internationala balanseaza intr-o critica a conditiilor sociale si a politicilor ineficiente din Romania. Politica de sistematizare rurala, daramarea bisericilor, denuntarea clauzei natiunii celei mai favorizate in mod unilateral de Ceausescu, primele rezolutii ale Parlamentului European impotriva lui, in numele intereselor poporului roman, toate acestea conduc la schimbarea de macaz. Europa Libera devine postul principal de contestatie romaneasca. In 1987, dupa revolta muncitorilor de la Brasov, am primit un fel de scrisoare diplomatica de la Consulatul American situat peste drum de noi. Continea o descriere foarte amanuntita, factuala, a revoltei muncitorilor de la Brasov. Fara concluzii. Era pentru prima oara cand simteam ca avem concursul Oficiului diplomatic american. O lovitura de gratie: publicarea memoriilor lui Pacepa Tot in 1987 apar memoriile lui Pacepa. Vlad Georgescu este un istoric al iluminismului, un occidentalist. Un om care vedea paradigmele mari. Din cauza asta descuraja impulsurile prea bataioase ale noastre, ale celor de la “Actualitatea romaneasca”, care voiam mai multa duritate, mai multa contondenta stilistica. Fiecare text trecea pe la directorul Vlad Georgescu si aveam lungi discutii in contradictoriu: “Nu-i mai spuneti lui Ceausescu dictator, nu ii mai spuneti dictatura sangeroasa, nu curge sange. Sange inseamna Ungaria ‘56, ocupatia stalinista si teroarea stalinista din anii ‘50, Canalul, Gulagul”. A fost un soc cand am trecut de la “domnul Ceausescu” la “Ceausescu - dictatorul” sau cand, imi arog acest drept, am folosit pentru prima data “N. Ceausescu”. Titanul si Carpatul erau redusi la o initiala si la o identitate oarecare. Cartea lui Pacepa ne surprinde. Vlad Georgescu o citeste in avion venind de la Washington. O citim si noi.
De ce nu ne-au avertizat americanii?
Desi stia atatea lucruri in momentul cand a ajuns in ‘78, desi vorbea acolo despre un plan de asasinare a lui Emil Georgescu, confirmat in 1981, desi vorbea de intentia dictatorului de asasinare a lui Noel Bernard, desi se vorbea despre “aparatul Radu” de iradiere, noi nu aflam decat aproape 10 ani mai tarziu, cand intre timp se stinsesera Noel Bernard, Emil Georgescu, Radu Gorun. De ce autoritatile americane, in masura in care stiau inca de la sfarsitul anilor ‘70 ca exista astfel de planuri, nu ne-au avertizat? Adica exista un pericol pe care noi nu il cunosteam, era suficient de important ca sa fie luat in seama de Politia Criminala Germana si ni se spunea ca in perioada urmatoare sa fim atenti. La un moment dat, am primit chiar un pistol cu gaze. Pe Munteanu l-au trimis intr-o vacanta. Existau telefoane de amenintare. Primeam scrisori si mesaje de intimidare. Erau sportivi care primeau misiuni de la ofiterii de securitate: “Te duci la un telefon din Hanovra, formezi numarul asta si spui mesajul: “Emile, daca nu-ti bagi mintile in cap, iti cade capul””. Cartea lui Pacepa a fost un soc, in primul rand in ceea ce ne priveste pe noi. Ne-am intrebat: au stiut americanii ca Emil Georgescu, Radu Gorun, Mihai Cismarescu si Noel Bernard sunt pe lista neagra? Ar fi putut fi aparati! De ce n-au fost? Cartea a aparut pe masa directorului, am fost convocat i intr-o sedinta in ianuarie 1988: “Cartea trebuie tradusa, difuzata. Pacepa mi-a spus ca poate nu este cazul”. Directorul general al Europei Libere, un american, i-a spus lui Vlad Georgescu: “E riscant!”. Tot ce continea cartea “Orizonturi Rosii” era o provocare frontala. In mod eroic si tragic pentru el, Vlad Georgescu ia atunci hotararea de a o difuza, desi nu i-a cerut nimeni asta. Am foiletonizat cartea impreuna cu Ioana Magura Bernard. Dupa difuzarea cartii, efectele sunt catastrofale: se goleau strazile in Bucuresti. Nu numai cetateanul obisnuit se ingrozea, dar si sistemul se privea in oglinda.
“Daca difuzezi cartea lui Pacepa, vei fi lichidat”
In toamna anului 1987, la o saptamana dupa ce Vlad Georgescu isi anunta intentia de a vorbi despre cartea lui Pacepa si de a transmite fragmente din ea, soacra lui, mama lui Mary Georgescu, care venea din cand in cand la Munchen, ii aduce urmatorul mesaj: “M-am intalnit cu generalul X si mi-a spus: nu difuza cartea lui Pacepa. Daca o difuzezi vei fi lichidat in mai putin de un an”. La inceputul lunii august 1988, Vlad Georgescu vine intr-o dimineata la radio, ne convoaca pe rand si ne spune ca i s-a depistat o tumoare de marimea unei mandarine pe creier, ca a doua zi va fi operat la Clinica de Neurochirurgie Gross Haden de catre doctorul Ioan Oltean, un mare neurochirurg occidental, si se va vedea daca tumoarea este benigna sau maligna. Omul avea ameteli, nu mai putea sa conduca, nu mai vedea. Este operat, tumoarea e maligna, pleaca in Statele Unite la Spitalul de Stat al autoritatilor americane, unde i se face un tratament inovativ. Este adus cu un avion la inceputul lui noiembrie sub steroizi. Cu o seara inainte de a muri, impreuna cu N.C. Munteanu merg la el in rezerva si ne spune: “Ati vazut ce mi-au facut astia? Fiti foarte atenti! Vi se va intampla si voua acelasi lucru!”.
Viata sub amenintare
Dupa ce am inceput sa transmitem cartea lui Pacepa, primeam amenintari in limba araba. Nu noi, ci conducerea americana a postului. Erau amenintari cu moartea din partea unor grupuri palestiniene. Vlad Georgescu moare, vin de la cimitirul din nordul orasului Munchen, unde este ingropat. Ajung acasa si pe la 11:00 primesc un telefon: “Hurezene, esti urmatorul pe lista!”. Din ‘87, toate acestea s-au intetit. Autoritatile germane si americane ne spuneau din cand in cand sa fim atenti sa nu parcam in garaje, sa purtam pistoale cu gaz. Mi s-a dat sa completez un fel de formular. Acolo se spunea ca, daca intalnesti un politist pe strada, iar tu ai suspiciuni ca nu e politist adevarat, ai dreptul sa nu opresti. Sau daca ai motive sa mergi pe sens interzis, ca sa scapi de un pericol, o poti face. Amenintarile acestea au fost constante, dar exista un principiu profesional si etic al radioului: nu se vorbeste despre amenintari la microfon. Premisa era: tara si ascultatorii nostri sunt mai amenintati decat noi. Mihai Botez, care este expulzat in jurul anilor ‘80, a trait pana la sfarsit cu ideea ca a fost iradiat pe vremea cand se afla la Tulcea. Moare in 1995 de un cancer la ficat. Intre timp devenise ambasadorul Romaniei la Wasinghton. Si sotia lui, si el au trait cu ideea ca a fost iradiat. Biroul lui Vlad Georgescu a fost scanat cu detectoare. S-a constatat ca, de vizavi, peste un teren de tenis, erau imobile inalte si de acolo puteau fi transmise radiatii. Totul parea stiintifico-fantastic. Aceste amenintari in limba araba care veneau pe adresa conducerii americane au continuat pana in ultima zi a Revolutiei din Romania, 25 decembrie. In timpul Revolut iei, intre 17-22 decembrie, cand noi transmiteam ce se intampla la Timisoara, aceste amenintari cu moartea, in limba araba, erau continue. Niciodata Pacepa n-a confirmat in mod public ca moartea lui Noel Bernard si a lui Vlad Georgescu se datoreaza strategiilor de lichidare pe care le cunoscuse el insusi. Dar sustine pana astazi ca existau planuri deliberate bine puse la punct de lichidare a directorilor si a contestatarilor din interiorul Europei Libere sectia romana, venite direct din partea lui Ceausescu. Fusese si episodul Carlos, cand o bomba a explodat la sediul Europei Libere. Nu s-a banuit ca este vorba despre o tentativa a Securitatii Romane in combinatie cu Carlos decat mai tarziu. Unele persoane de la Europa Libera au avut acces la dosarele SIE. In mod bizar aveam sa aflu ca dosarul lui Noel Bernard are o singura pagina. Dar ca in dosarul lui Vlad Georgescu, din care lipsesc sute de pagini, exista povestea unei pregatiri a lichidarii sale. Ofiteri de securitate cu pseudonim isi scriu din cand in cand note prin care confirma felul in care avanseaza pregatirile lichidarii. Ei raporteaza direct unei singure persoane: Arhitectul - care este Ceausescu. Cu putin timp inainte de declararea tumorii cerebrale a lui Vlad Georgescu, unul dintre ofiterii care se regasesc in dosar spune: “Ne pregatim de faza finala”. La sfarsit, ei ii raporteaza “Arhitectului” ca misiunea a fost indeplinita.
Autoritatile nu vor sa vorbeasca
Familiile acestor oameni n-au putut niciodata sa vorbeasca pe fata, n-au fost niciodata incurajate de autoritatile americane ale radioului. Nu vreau sa sustin un scenariu de lichidare deliberata a tuturor acestor oameni, pentru ca nu avem inca indicii. Cei care au fost lichidati nu voiau raul, ci binele Romaniei dintr-o perspectiva diferita care s-a dovedit a fi cea adevarata in 1989. In al doilea rand, la 14 ani dupa ce ai schimbat regimul, dupa ce ai dubla alternanta democratica la putere si intri in NATO, Dumnezeule mare, vorbeste despre ce s-a intamplat!

"Minunile" comunismului

1.Toata lumea avea de lucru.
2.Desi toata lumea avea de lucru, nimeni nu muncea.
3.Desi nimeni nu muncea, planul se facea peste 100%.
4.Desi planul se facea peste 100%, nu puteai cumpara nimic.
5.Desi nu gaseai nimic de cumparat, toata lumea avea de toate.
6.Desi toata lumea avea de toate, toti furau.
7.Desi toti furau, niciodata nu lipsea nimic.

Filme online (alege un film pentru sufletul tau) (II)

Vezi si Filme online (I), Filme online (III), Filme de referinta, Filme documentare(I), Documentare (II), Documentare (III).
Pentru a vedea filmul aşteptaţi câteva momente după ‘play’ (puteţi selecta opţiunea ‘pe tot ecranul’). Browser-ul recomandat este Mozilla Firefox.
Dead Silence - Liniste mortala (horror, mister, thriller, 2007)

Troia (I) (actiune, drama, razboi, 2004)

Troia (II) (actiune, drama, razboi, 2004)

Braveheart - Inima neinfricata (actiune, drama, razboi, 5 premii Oscar, 1995)

Titanic (drama, romantic, 11 premii Oscar, 1997)

True Grit - Adevaratul curaj (drama, western, 2010)

The Island - Insula (SF, thriller, 2005)

Independence Day - Ziua independentei (SF, actiune, un premiu Oscar, 1996)

The Godfather 1- Nasul 1(drama, thriller, 3 premii Oscar, 1972)

The Godfather 2 - Nasul 2(drama, thriller, 6 premii Oscar, 1974)

The Godfather 3 - Nasul 3(drama, thriller, 7 nominalizari la Oscar, 1990)

American Gangster(drama, thriller, 2 nominalizari la Oscar, 2007)

Deja Vu - Dincolo de trecut(SF, actiune, thriller, 2006)

From Paris with Love - Din Paris, cu dragoste(actiune, thriller, 2010)

The Girl Next Door - Fata din vecini(comedie, dragoste, romantic, 2004)

No Country for Old Men - Nu exista tara pentru batrani(thriller, 2007)

Cine moare ?

Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile".
Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste;
cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea;
cine nu se lasa ajutat.
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput;
cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca cunoaste intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca"a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire
splendida. Totul depinde de cum o traim...

Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale
Daca va fi sa furi, fura o sarutare
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica
Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...
PABLO NERUDA

Albert Einstein

Profesorul unei universitati importante si-a provocat studentii sa raspunda la urmatoarea intrebare: "Dumnezeu a creat tot ceea ce exista?"

Un student a raspuns ferm: "Da!"

Profesorul a pus o noua intrebare: "Daca Dumnezeu a creat totul inseamna ca el l-a creat si pe diavol. Si de vreme ce acesta exista (asa cum putem observa in propriile noastre actiuni), inseamna ca Dumnezeu e cel rau?

Studentul nu a putut raspunde la acesta supozitie, lasand profesorul sa concluzioneze ca el a "demonstrat" ca "credinta in Dumnezeu" este o poveste pentru copii, deci prea putin credibila.

Un alt student a ridicat mana si a cerut sa puna o alta intrebare.

Studentul s-a ridicat in picioare si a intrebat: "D-le Profesor, starea de frig exista?"

"Bininteles!", i-a raspuns profesorul. "Ce fel de intrebare este aceasta?", a continuat profesorul... Cu siguranta ca exista, nu ti-a fost frig, n-ai tremurat niciodata?

Proaspatul student raspunse: "De fapt starea de rece nu exista. In concordanta cu legile fizicii, ceea ce noi consideram rece reprezinta de fapt absenta caldurii. Orice lucru poate fi obiect de studiu atata vreme cat transmite energie (caldura). Zero absolut reprezinta absenta totala a caldurii, dar starea de rece nu exista. Ce am facut noi este doar sa cream un termen care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism."

Si, continua studentul, "intunericul exista"? "Bineinteles!" raspunse profesorul. De aceasta data studentul zise: "Va inselati din nou, domnule Profesor. Nici intunericul nu exista. Ceea ce exista de fapt este doar absenta luminii. Lumina poate fi studiata, intunericul nu.

Nici nu poate fi fractionat intunericul, lumina da. O simpla raza de lumina alunga intunericul pe suprafata pe care ajunge raza de lumina.

Intunericul este un termen inventat de oameni pentru a descrie ce se intampla cand nu avem lumina.

In sfarsit studentul il intreba pe profesor, Domnule Profesor, exista raul absolut?" profesorul ii raspunde "Bineinteles ca exista, dupa cum am mentionat la inceputul discutiei, vedem violuri, crime, violenta peste tot in lume, toate acestea sunt intruchiparea raului."

Studentul raspunse " Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in celelalte doua cazuri, raul absolut este un termen creat de om pentru a descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului.

Dupa toate acestea, profesorul isi dadu jos palaria si nu mai spuse nimic.

Numele acestui tanar era ALBERT EINSTEIN

Legile sunt pentru fraieri, iar peremiştii nu sunt fraieri. Fraieri sunt cei care-i voteaza (VII)

Dom’le, fiţi atenţi acilişa, că avem să vă spunem câte ceva despre un parlamentar de care nu auziţi prea des. Este vorba despre Constantin Găucan, senator PRM de Prahova. Dentistul şi filozoful Constantin Găucan încalcă Legea declaraţiilor de avere încă din 2005.
El nu şi-a declarat veniturile obţinute din activitatea de parlamentar de la începutul mandatului. În aceeaşi situaţie se află şi declaraţia sa de avere, care nu a mai fost actualizată din anul 2005. Pe scurt, şi-a cam băgat mandatu’ în Legea declaraţiilor de avere. L-am deranjat din reverie cu câteva întrebări. A răspuns: “Păi, am completat declaraţia în 2005, iar anul trecut mi s-a spus că, dacă nu au intervenit modificări în asta a noastră (declaraţia de avere – n. r.), nu e nevoie. Eu am considerat că nu e necesar să trec salariul în declaraţie, din moment ce salariile sunt cunoscute, ale parlamentarilor, veniturile”. Parcă v-a mişcat puţin sinceritatea dentistului, nu ? Găucan a continuat: “Păi, vreau să vă spun ceva. El (salariul – n.r.) s-a tot modificat, de-a lungul anilor, nu ştiu ce indexări s-au făcut. Eu, între timp, am devenit secretarul Comisiei de Sănătate, şi-acolo s-a mai adăugat ceva”. Aţi înţeles, da ? Domnul senator nu are nevoie să actualizeze o declaraţie de avere în care nu s-a schimbat decât salariul de parlamentar, indexat de câteva ori în ultimii ani, la care se mai adaugă şi nişte mărunţis din calitatea de secretar al unei comisii parlamentare. Mai naşpa e că senatorul ne arde la morală cu principiile lui: “Mă îndoiesc că România are o clasă politică la ora actuală. Eu sunt un om care mai relaţionează şi care e nemulţumit el cu el, cu ce se întâmplă”, a spus Găucan, unul dintre parlamentarii împotriva cărora “Academia Caţavencu” a înaintat o sesizare penală pentru bătaia de joc din declaraţiile de avere. I-am spus că poate demisiona dacă s-a săturat într-adevăr. În schimb, senatorul a ales o declaraţie de iubire pentru Vadim: “Am nişte angajamente morale faţă de liderul partidului din care fac parte, este modelul meu de român”.

Preluare din “Academia Caţavencu”, nr. 46/2007

P.S. Într-o Românie care se pretinde democratică şi europeană, un lingău al dictaturii ca tribunaticul Vadim aduce în Parlament, pe bază de cotizaţii grase şi nedeclarate la fisc (adică ilegale), indivizi care nu ştiu sau nu vor să aplice legile pe care le votează. Cum să mai gestioneze treburile unei ţări ? Rezultatul ? O Românie plină de fărădelege, în care oamenii sunt lăsaţi de izbelişte, de la personalul medical ce aşteaptă sfânta şpagă până la poliţistul care nu are curajul (doar n-o să-şi strice liniştea) să elimine infracţionalitatea din jurul său. De la România bâtei lui Ilici Iliescu s-a ajuns la România lui Motocicleanu, cel care a înţeles din votul Referendumului din mai 2007 un singur lucru: pot fraierii ăştia să voteze cât vor şi pe cine vor, mă doare-n cot de ei şi votul lor.

Recomandarea zilei

26 martie 2011

Dacă sunteţi amatori de filme documentare, există http://documentaryheaven.com/, locul de unde puteţi alege, dintre câteva sute de documentare, filmul dorit. O singură mică problemă: să vă descurcaţi în limba engleză, deşi, ştiţi cum se spune, o imagine face cât o mie de cuvinte.

27 martie 2011

Dacă aveţi nevoie de un manual de utilizare a unui dispozitiv, de la maşini până la camere digitale, există http://www.manualsonline.com/, un site în care găsiţi aproximativ 300.000 de manuale. Aceeaşi mică problemă: sunt în limba engleză. Dar, până la urmă, bine că sunt.

28 martie 2011

Un site pe care intru aproape zilnic este http://dan-blog.ro/. Merită să aruncaţi o privire.

30 martie 2011

Vama Veche a fost, şi poate mai este, o oază de libertate. Această ‘Made in Romania’ a fost importată de belgieni, la Bruges. Cum arată Vama Veche din Belgia vedeţi pe www.vamaveche.be.

1 aprilie 2011

Dacă vreţi să vedeţi cum arată un Examen Auto Simulat On-Line faceţi click pe legătură. Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor ne oferă posibilitatea unei verificări a cunoştinţelor teoretice necesare obţinerii permisului de conducere.

2 aprilie 2011

Dacă vreţi să descărcaţi jocuri, muzică şi nu numai, cu un client bun de torenţi, există The Pirate Bay. Nu are interfaţă în limba română, dar are în limba maghiară şi chiar bulgară. Mulţumim ţiganilor … pardon romilor care au furat, cerşit, violat, ucis în Occident de-a ajuns şi limba română ‘demnă’ de a fi ignorată.

4 aprilie 2011

Dacă aveţi un site pe platforma gratuită Blogger, există Totul despre Blogger, unde găsiţi informaţii despre această platformă.

5 aprilie 2011

Dacă vreţi oarece informaţii despre antiviruşi încercaţi IT Security.

7 aprile 2011

Dacă vreţi gânduri la turaţie maximă, încercaţi http://www.visurat.ro/.

9 aprilie 2011

Pentru un zâmbet, fie şi amar, încercaţi http://baricada.wordpress.com/.

11 aprilie 2011

Cu o Vama toţi suntem datori, aşa încât încercaţi http://www.tudorchirila.blogspot.com/.

13 aprilie 2011

Dacă vreţi să aflaţi ce mai ‘lucrează’ mogulimea manipulatoare, încercaţi ContraManipulare.

15 aprilie 2011

Un site cu informatii interesante: http://whmsonic.ro/.

17 aprilie 2011

Un site unde se poate admira frumuseţea simetrică a unor persoane (şi nu numai) este http://www.24monden.net/.

19 aprilie 2011

Dacă aveti nevoie de un program portabil (sau mai multe) încercaţi http://portableapps.com/apps. Pentru cine nu ştie, programul portabil este acea aplicaţie care poate fi instalată pe un USB Memory Stick sau poate fi rulată direct de pe stick-ul USB.

21 aprilie 2011

Dacă doriţi să aveti o idee despre Photoshop (sau să vă perfecţionaţi) încercaţi Photoshop, prezentare&tutoriale.

23 aprilie 2011

Pentru tutoriale în limba română şi alte informaţii legate de folosirea PC-ului încercaţi http://www.rotutorial.net/.

25 aprilie 2011

Furnizorul de servicii internet ‘Alexa Internet’, o companie deţinută de Amazon.com, cel mai mare retailer online din Statele Unite, prezintă The top 500 sites in Romania (primele 500 de site-uri din România). Pe primul loc în România, locul 280 în lume, este google.ro (motorul de căutare Google în limba română). Merită văzut clasamentul.

28 aprilie 2011

Ubuntu este o alternativă liberă pentru Windows şi soluţiile Office. Vedeti Ubuntu Romania.

1 mai 2011

Unul din cele mai accesate site-uri din Romania: SOFTPEDIA.

3 mai 2011

Dacă aveţi nevoie de ajutor, există Ajutor IT.

6 mai 2011

Dacă vreţi să descărcaţi un film, un joc, ceva muzică, există http://torrentz.eu/.

10 mai 2011

Pentru cei pasionaţi de video-sharing, există http://vplay.ro/.

15 mai 2011

Pentru cei ce caută un job, există http://www.bestjobs.ro/.

18 mai 2011

Dacă doriţi filmuleţe de toate felurile, există http://www.220.ro/.

22 mai 2011

Un director web cu de toate: http://www.top66.ro/.

25 mai 2011

Un site pentru cei pasionaţi de cunoaştere este http://www.descopera.ro/.

1 iunie 2011

Dacă sunteţi interesaţi de oarece programe gratuite, încercaţi http://download.cnet.com/windows/.

3 iunie 2011

Programe TV, cronici de film, informatii despre spectacole si multe altele în http://port.ro/.

7 iunie 2010

Multe informatii utile gasiti în http://www.avocatnet.ro/.

10 iunie 2011

Dacă vă interesează să cumpărați un anume produs, există http://www.compari.ro/.

15 iunie 2011

Pentru amatorii de jocuri, fie PC, PS3, Wii, 3DS, PSP, iPhone, Android, există http://www.gamespot.com/.

20 iunie 2011

Daca aveti nevoie de un ghid medical online, există http://www.romedic.ro/.

25 iunie 2011

Pentru ceva filmulete amuzante si nu numai, accesati http://www.tare.ro/.

30 iunie 2011

Daca aveti bani, puteti achizitiona produse IT si nu numai de la http://www.cel.ro/.

2 iulie 2011

Daca aveti aveti nevoie de informatii despre Uniunea Europeana exista http://europa.eu/index_ro.htm, site-ul oficial UE, in limba romana.

4 iulie 2011

Dacă vreți un motor de căutat fişiere de diferite tipuri, eventual pentru download, există http://www.general-files.com/.

7 iulie 2011

Dacă scrieți bine despre un subiect şi vreți să publicați textul, există http://www.contributors.ro/.

Homo Sovieticus

Cea mai raspandita forma de tradare cunoscuta in Basarabia ultimilor 60 de ani este indiferenta fata de conationalii deportati in cateva randuri de puterea sovietica. Despre acestiea se spune, pe un ton resemnat, cuvantul eufemistic cu semnificatie unica in URSS – „au fost ridicati” – de parca politica de genocid ar fi fost aprobata de toata lumea. Mai mult, cei care vad binele in rau si raul in bine afirma ca regimul criminal comunist are meritul de a fi umplut cerul cu sfinti prin martirizarea unei generatii de oameni nevinovati . Basarabeanca Eufrosinia Kersnovskaia, mostenind sufletul indaratnic al mamei sale, de origine georgiana, si al bunicilor ei, polonezi si aromani, a pus transant intrebarea: ”De unde si pentru ce aceasta cruzime?” Tatal eroinei noastre, cunoscut avocat in Odesa, in 1919 scapase ca prin minune de executie refugiindu-se in Romania. Eufrosinia, care in 1940 avea 30 de ani, era medic veterinar, cunoscator a 7 limbi si om format intr-o veche traditie de libertate personala, se aventureza sa cunoasca Rusia sovietica, fosta patrie a sa. Nu s-a refugiat impreuna cu mama ei in Romania. A ramas la Tepilova, jud. Soroca, pentru ca, stiindu-se” nevinovata”, adica trecand drept rusoaica si neinvatand nimic din experienta tatalui ei, a subapreciat puterea acelui rau care se instalase in Rusia sub numele de Soviete. Inainte de deportare Eufrosinia a avut sansa unui contact cu o familie de sovietici, Drobotenco, stabilita in Basarabia dupa 28 iunie 1940. La ei a cunoscut, ca intr-un preludiu, ceea ce urma sa o copleseasca in oceanul de servitute al Siberiei: lipsa de respect fata de femeie, descrestinarea, saracia lucie, frica paralizanta in fata celui mai neinsemnat om al NKVDului. Dar abia la jumatatea lui iunie 1941, in vagonul de transportat vite, care o ducea in Siberia, si-a pus intrebarea: „pentru ce aceasta cruzime?”

Abia peste 20 de ani, cand se intoarce din Siberia si isi scrie la Esentuki jurnalul (24 de caiete a cate 200 de pagini), E. Kersnovskaia face examenul comunismului si a propriilor experiente din perspectiva crestina. Si-a dat seama ca pana in 1940, ea ca si multi altii, vazuse fata luminata artificial a Intunericului si ca bolsevismul - varianta rusa a comunismului - este insusi Diavolul, care a lucrat prin oameni vicleni la pervertirea cuvantului si a omului. In aceeasi ani saizeci, ganditorul polonez Leszec Kolakowski, in analiza critico-filisofica a sistemului comunist intitulata „Convorbiri cu Diavolul” reprosa oamenilor ca nu vor sa stie nimic despre rau. „In fata tuturor distructiilor, pustiirilor, repetati cu o incapatanare maniacala: asa s-a intamplat, e o simpla intamplare, s-ar fi putut si altfel...ATUNCI CAND VEDETI O CRUZIME INUTILA, DISTRUGERE FARA SCOP - NU VA VINE IN MINTE DIAVOLUL.” Colaboratorii Diavolului au interesul sa nu credem in existenta lui, pentru ca sa nu ne impotrivim cu suficienta energie. Kolakowski demonteaza mecanismul prin care Diavolul (care nu se manifesta prin efecte naturale monstruoase, ci prin comportamentul unor oameni) se face nevazut: prin ateism.”

Negarea lui Dumnezeu antreneaza ocultarea simetrica a Diavolului, ducand la aparitia printre oameni a bestiei oligofrene care pune la cale carnagii uriase, reduplicandu-si tehnologic faradelegile si gata sa-si devina propria clona.” Si totusi Diavolul, in existenta caruia nu credem, pentru ca nu credem in Dumnezeu care i-a izgonit pe ingerii cazuti; Diavolul numit si Lucifer si Satan, care s-a facut nesfarsit de vinovat prin pacatul neascultarii de Dumnezeu,Diavolul este arhetipul si fauritorul omului nou,de stanga, comunist-„homo sovieticus”. Sfintii Parinti, cu experienta lor bogata in luptele cu Diavolul, au prevenit oamenii sa nu se lase sedusi de stanga, caci de acolo vine cel Rau. „Homo sovieticus” a fost obligat sa mearga pana la extrema stanga. Sa nu uitam deviza bolsevicilior :”Fara Dumnezeu!” S-a tiparit recent o carte despre rolul femeii in miscarile de extrema stanga din sec. XX. In memoriile Eufrosiniei Kersnovscaia, publicate partial in numerele 3,4 si 5 din 1990 ale revistei „Znamea” de la Moscova, omul de stanga iese la suprafata imediat dupa ocuparea Basarabiei, in ipostaza de fost ilegalist (mosiereasa Ianovscaia si copiii ei comsomolisti), fosta sluga, care vrea acum sa fie servita (cu alcool), fosta prostituata (Marusica Iavorscaia), aleasa acum deputat. Acestia mai aveau insa de crescut pana la statura lui „homo sovietucus”,pe care Kersnovscaia l-a descoperit mereu uimita pe teritoriul primei si incertei sale patrii-Rusia.

Pe drumul catre servitute, prima localitate in care au avut de lucru deportatii se afla pe malul raului Anga. Aici observa E.Kersnovscaia purtarea ciudata a unui copil de un an, „abia iesit din starea embrionara”: lihnit de foame, Potapca privea cu jind la un barbat care manca si, in loc sa ceara, cum era firesc pentru un copil, incepe sa planga cu disperare, ascunzandu-si ochii in fusta mamei sale: stia deja ca omul sovietic nu-i va da nici o faramitura. In alta parte, o fetita infometata cere,cu infinita tristete, o manusa,confundata de departe cu un pateu. Colhozul a fost prima realitate neinteleasa pentru Eufrosinia. Aici descoperi numai batrani si copii flamanzi si zdrentuiti. Si foarte multe plosnite. „Oare chiar asta este Rusia- se intreaba ea – plosnite, geruri si foame?” Kersnovscaia nu avea resentimentele firesti ale romanului fata de rusi, de aceea galeria de tipuri umane desenate de ea in caiete (un foarte original album, „Inscriptii rupestre”, tiparit la Moscova in 1991, uprinde 700 de desene ale E.Kersnovscaia, cu comentarii din manuscrisul autoarei) intruneste mai multe conditii ale obiectivitatii. La pag. 203 o gasesti in imagini pe autoare printre alte femei - multe din ele calugarite - inchise de puterea sovietica fara sa li se spuna motivul. Este cel mai tihnit moment din album, cand, scapata din izolatorul plin cu excremente, Eufrosinia contempleaza nevinovatele fiinte care-si cauta reciproc in cap si isi zice: sa desenez aceasta paduchernita. In cele mai multe desene insa, cu o perseverenta deloc intamplatoare, autoarea surprinde un personaj care-si pune pecetea pe majoritatea zdrobitoare a oamenilor sovietici: ”Tari–golod” ( Imparatul- Foamete). Oameni care isi vand sufletul pentru a-si salva trupul, profesori universitari lingand din tarana resturi de mancare, batrani din cel mai laudat azil, tratati atat de rau, incat semanau cu niste maimute necuvantatoare. Toti acestia sunt victimele lui „homo sovieticus”, cel care-i scoate din scoli pe elevii lihniti de foame si-i obliga sa dea foc la miristi, pentru ca parintii lor sa nu fure vreun spic pentru a-si hrani copiii.

Alte tipuri de „homo sovieticus” apar in memoriile recalcitrantei Kersnovscaia in rol de supraveghetor, brigadier, insotitor de convoi. In timp ce alti barbati mureau pe front, acestia erau tinuti in lagare sa-si bata joc de femei. Unul din desene ii infatiseaza pe 10 barbati insotiti de caini-lup, care mana din urma 10 femei, spre locul de munca. Pe cea mai mocirloasa portiune de drum li se ordona: la pamant- si toate se arunca pe burta in tau. Eufrosinia refuza si unul din soldati ridica arma sa traga in ea . O tiganca, Frosea, care o acopera cu trupul ei, suporta consecintele. In padurile de pe malul Angai rege era Hohrin, un „homo sovieticus” cu slabiciune pentru „sobranie” si informatie politica. Pe acest om de o rautate profunda Kersnovscaia a incercat sa-l ucida, inainte de evadarea ei in taiga. Hohrin, supraveghetorul femeilor gravide si al lehuzelor manate la doborat copaci, avea misiunea de a slabi solidaritatea umana. El aparea ca din pamant in fata celui care nu mai putea munci si-l consola: „mori, daca nu mai poti!” Cea mai mare pedeapsa o aplica omului milostiv, care sarea sa-l ajute pe cel cazut. O singura data pe iarna sa fie duse femeile la baie si atunci pentru a fi tinute acolo fara apa, dezbracate, sub privirile batjocoritoare ale barbatilor-supraveghetori, imbracati in cojoace. Pentru contrast si derutare, anchetatorul Titov, cel mai periculos tip de ”homo sovieticus,” isi introduce victimele intr-un birou in care muzica de Grig si tonul normal al „discutiei prietenesti” au drept scop „marturisirea sincera” a „crimelor” comise impotriva Sovietelor. Cand auzim afirmandu-se ca ideologia comunista (pe care specialistii cunoscatori ai secolului XX o numesc „satanologie”) a scos la iveala ce este mai rau in om, nu ne inchipuim ca printre instrumentele mai fine putea fi utilizat si Grig. Filmul „Pocainta„ surprinde magistral aceasta gaselnita perfida a dictatorilor comunisti. Este induiosator sa gasesti in capitolul ”Printre ai mei” cuvinte ca acestea: ”Am auzit vorba omeneasca, intalnindu-ma cu basarabenii mei”. Chiar daca i-a inteles si i-a compatimit, rusii au deceptionat-o pe E. Kersnovscaia. Acestia, spre deosebire de basarabenii deportati, devenisera deja „homo sovieticus”, purtau fara s-o stie, pecetea Diavolului.

In capitolul „Ospitalitate siberiana” autoarea tatoneaza psihologia rusilor din acea zona, facand trimitere nu numai la experienta proprie, ci si la scrierile deportatilor din alte epoci. Se clarifica astfel motivul pentru care exilatii din toate timpurile nu reuseau sa evadeze din Siberia. Nu atat distantele mari, frigul si mlastinile impiedicau pe fugari, cat localnicii de pe malurile raului Obi. Prin traditie acestia erau „fara suflet si cruzi”, vanau oamenii ca pe fiare. Daca evadatii nu aveau bani sau haine, erau dati pe mana autoritatilor, in schimbul unui premiu, iar daca fugarul avea o blana de oaie sau incaltaminte buna - nu mai scapa cu viata. Cei care-l ucideau puteau fi oameni care tineau cai si vaci in gospodarie, neavand scuza saraciei. Ospitalitatea oferita de Casa colhoznicului era o alta capcana intinsa evadatilor de organele NKVD instalate in fiecare catun. Acolo puteai servi un ceai cu conditia sa te legitimezi cu pasaport. Cu ajutorul lui Dumnezeu, la care mama Eufrosiniei se ruga neincetat in Romania, aceasta femeie extraordinar de puternica a parcurs timp de 6 luni 1500 de km pe jos spre Tomsk, unde spera sa fie salvata de consulatul Poloniei. N-a reusit insa din cauza dezgheturilor care nu-i mai permiteau sa mearga pe malurile raurilor, cat mai departe de „homo sovieticus”. A fost deci data pe mana autoritatilor de catre o tanara comsomolista vigilenta, pentru a fi inchisa in lagarul de corectie prin munca. Ajunge la Tomsk, prima capitala a Siberiei, in convoi, impreuna cu mai multe femei azere care refuzau sovietizarea. Se retine amanuntul ca aceste femei nici nu mai puteau plange cand isi inmormantau in apele raului copiii decedati pe drum. Femeia sovietizata ii mai joaca festa inca o data, in lagar. La ferma unde lucra in 1944, venea activista Irma Meliman insotita de cativa barbati si citeau poezii antireligioase. Fiind intrebata de Irma daca-i place Maiakovski, Eufrosinia raspunde ca intr-adevar ferma de porci este cel mai binemeritat loc pentru lectura poeziilor lui. Astfel se pricopseste cu art. 58 „pentru agitatie antisovietica” si este inchisa in izolatorul de la Novosibirsk, iar apoi trimisa intr-o mina de carbuni, dincolo de cercul polar.

„Inscriptiile rupestre”, prin tot ce ne relateaza despre curajul Eufrosiniei Kersnovscaia de a infrunta Raul, confirma inca unul din principiile sistemului comunist: cei mai puternici oameni, oricat s-ar lupta, tot pentru lucruri de nimic se lupta. Omul sovietic nu-si poate pune intrebarile mari ale existentei, pentru ca trebuie sa rezolve nedreptatile comise la impartirea unui calcai de paine sau a unui apartament mizer. Obsedat de problemele acestui orizont stramt, omul descrestinat si pamantesc,devine” accesibil tuturor fortelor demonice si se daruieste Diavolului in masa„ –scria Berdeaev, anticipandu-l pe I.P.Culianu, care a invinuit regimul comunist de pacat impotriva spiritului, care a tras masele dezumanizate direct in infern. Preotul dr. Ioan Bizau scrie in cartea „Viata in Hristos si maladia secularizarii”, tiparita la Cluj in 2002, ca Marx si Enghels nu au fost straini de influentele gruparilor sataniste ale epocii. Unul dintre prietenii lor, teologul protestant Bruno Bauer, care se bucura de popularitate in mediile universitare,ii scria lui Marx la 1841: „Nu ma recunosc atunci cand proferez blasfemii de la amvon...Un demon cumplit pune stapanire pe mine ori de cate ori ma urc la pupitru si sunt atat de slab incat ma predau lui. Spiritul meu de hula va fi satisfacut numai daca mi se va permite sa predau ateismul in mod oficial ca profesor.” Sa ne mai miram ca „homo sovieticus”, produs al satanologiei marxist-leniniste, se face instrument al raului si fuge de Dumnezeu?

Autor: Nina Negru

Bancuri cu evrei

Jidanii ataca cu tancurile transeele arabilor. Arabii fug in afar'de unul mai fanatic, care se ridica in picioare si trage in tanc cu Kaleasnikov-ul. Tancul jidanesc se apropie... restul arabilor striga:
- Fugi, Ali ca nu mai poti face nimic !
... dar arabul nimic... tragea in continuare... Ajunge tancul la 1 metru de arab, se deschide un capac si iese un jidan care zice:
- Arabule, arabule, cumperi gloante ?

--------------------------------------------------------------------------------
Cica era un evreu pe moarte si cum statea el intins pe pat zice:
Evreu: Rashela, sotia mea esti aici ?
Rashela: Da sotule !
Evreu: Itamar fiul meu esti aici ?
Itamar: Da tata !
Evreu: Maria fiica mea esti aici ?
Maria: Da tata !
Evreu: Marcel nepotul meu esti aici ?
Marcel: Da bunicule !
Evreu : Nenorocitilor... in pravalie cine e ?

--------------------------------------------------------------------------------
O familie de evrei din Romania se hotaraste sa plece in USA. Reusesc sa adune niste bani, dar pentru ca nu erau suficienti, pleaca prima Rashela. Peste o luna, Itzic primeste un plic cu 100 US$ si o nota: "Am ajuns bine, inca n-am unde sa stau, dar las'ca rezolv".
Peste inca o luna, alt plic, 200 US$, alta nota: "Am gasit o casa decenta, mai sint niste mici probleme cu taxele, dar se rezolva". In sfirsit, peste inca o luna, un plic cu 600 US$ si cu o nota succinta: "Ia avionul si hai".
Ajunge Itzic la adresa indicata. O casa mare, gradina, portar in uniforma ... ajunge la usa, deschide Rashela. Bucurie mare. Intra in casa, e condus in camera lui... surpriza. In patul lui, un barbat dezbracat, dormind. Incepe sa urle.
- Rashela ! Ce-i cu asta in patul meu ? Adu-mi pusca stramosilor mei din teritoriile arabe ocupate sa-i fac felu' !
R:- Ssst. Hai sa lamurim clar o chestie: ti-aduci aminte ? 100 US$, inca 200, biletul de avion, casa asta.
I:- EL ?
R:- El.
I:- Femeie ingrata ! Inveleste-l draga bine sa nu raceasca.

--------------------------------------------------------------------------------
Cica vine Itzic in vizita acasa la Strul si acolo era numai Rashela, nevasta lui Strul, pt ca Strul era plecat. Si dupa un schimb de amabilitati, Itzic trece la faze de genul "Stii Rashela ca mie mi-a palcaut intotdeuna de tine si a fost o greseala ca l-am lasat pe Strul sa se insoare cu tine".
"Vai Itzic... " "Auzi Rashela uite raul a fost facut dar macar acum as vrea sa te vad dezbracata" "Vai Itzic dar nu se poate ! " "Hai mai Rashela daca-ti scoti bluza iti dau 100 de shekeli" "bine Itzic. . " si-si scoate bluza.
"Ei Rashela, acum scoate-ti si fusta" "Vai Itzic dar asta nu se poate" "Hai Rashela, 200 de shekeli" "Bine Itzic... " si tot asa pt sume progresive ajungand la o mie de shekeli, Rashela ajunge sa-si scoata pe rand toate obiectele de imbracaminte... dupa care
"Ei Rashela ce frumoasa esti tare as vrea sa ti-o pun" "Vai Itzic dar asta chiar ca nu se poate, sunt femeie maritata... " "Hai Rashela 2000 de shekeli" "Bine Itzic o fac si pe-asta".
Ma rog, dupa aia pleaca Itzic si ramane Rashela cu o suma considerabila. Vine acasa Strul: "Rashela, ce se mai intampla etc. . " "Nimic, Strul". "Auzi Rashela, n-a fost nimeni pe aici in lipsa mea ? " "Nimeni" "Ei cum asa, chiar nimeni ? " "A, de fapt a fost Itzic, dar doar asa, in trecere". "Pai da, stiam ca trebuia sa treaca pe aici, pt ca l-am rugat sa se repeada pana la servici si sa-mi ia el salariul... "

--------------------------------------------------------------------------------
In Germania, la un colt de strada, doi cersetori, ca vai de ei. Unul avea de gat o pancarta pe care scria "Evreu" si celalat una pe care scria "Neamt". si evident toti care treceau pe acolo il scuipau pe evreu si-i dadeau un ban neamtului. Pana cand trece unu' mai intelectual, se uita la el, vede ca evreul nu primise nimic, si-l intreaba "Auzi mai, de ce nu-ti pui si tu pancarta cu "neamt" ca oricum nu te verifica nimeni ? " "vai dar nu se poate, poporul meu nu-si va dezminti niciodata obarsia etc etc". La care tipul zice, bine, tu ai vrut-o, si-l scuipa pe evreu si-i da un ban neamtului... Dupa ce dispare dupa colt, ii zice evreul neamtului "Auzi mai Itzic cine ne invata pe noi sa face afaceri..."

--------------------------------------------------------------------------------
Itzic da telefon la securitate:
- Ma ! Strula are un frate in America !
- Ha ! Ha ! Asta stim de mult !
- Da ! Dar ce nu stiti e ca fratele lui Strula i-a trimis lui Strula diamante si munitii, si Strula a dat gauri in lemne si le-a ascuns acolo !
Si inchide. Apoi ii da telefon lui Strul:
- Bai prostule, vezi ca i-am trimis sa-ti sparga lemnele !!!
- Pe cine ma ?
- Pe aia de i-ai trimis tu anu' trecut de mi-au sapat gradina !!

--------------------------------------------------------------------------------
Q: Care-i diferenta dintre un jidan si o bucata de pizza ?
A: Pizza nu urla cind o bagi in cuptor !

--------------------------------------------------------------------------------
Q: Cum fac nemtii reclama la cuptoarele cu microunde ?
A: Capacitate maxima 500 de locuri !

--------------------------------------------------------------------------------
Q: Ce faci cu 32 de jidani ?
A: Sapun 8*4.

--------------------------------------------------------------------------------
Q: Cum s-a inventat firul de aluminiu ?
A: Doi evrei trageau de o fisa de telefon.

--------------------------------------------------------------------------------
Q: Cum s-a format Great Canyon ?
A: Un evreu a scapat o fisa intr-o crapatura dintr-o stanca.

--------------------------------------------------------------------------------
Itic nu putea sa doarma asa ca Strul il intreaba:
- De ce nu dormi ?
- Pai stii ca am sa-i dau 1000 de lei vecinului nostru ?
- Da ... si ?
- Pai nu am de unde.
Se ridica Strul, deschide geamul si incepe sa strige:
- Vecineeee ! Vecine !
- Da ma Strule ! Ce vrei ? E miezul noptii !
- Stii ca Itic are sa-ti dea niste bani ?
- Da ! Si ?
- Ei bine nu are de unde.
Catre Itic:
- Acum dormi tu ca nu mai doarme el.

--------------------------------------------------------------------------------
La Auschwitz apare un capitan SS spunand catre detinuti.
- Astazi am o veste o veste proasta si una buna pentru voi. Pe care v-o spun mai intai ?
- Pe aia buna! raspund detinutii in cor.
- Deci... azi veti schimba hainele !
Bucurie mare in randul prizonierilor, insa apare si vestea proasta:
- Intre voi !

--------------------------------------------------------------------------------
- Azi veti face baie...
Bucurie la culme...
- In bazinul cu acid sulfuric !

--------------------------------------------------------------------------------
- Astazi va dam discoteca !
Aplauze, urale, scandari...
- Va canta Hans la mitraliera !

--------------------------------------------------------------------------------
Recensamant la Auschwitz. Detinutii sunt cantariti:
- Un kg si 8 sute de grame...
Un sergent noteaza greutatea intr-un carnetel.
- Un kg si 9 sute de grame...
- Doua kg si 1 suta de grame! Sergentul ridica ochii mirat, il trage prietenos de falca pe detinut soptindu-i admirativ:
- Dolofanule !

--------------------------------------------------------------------------------
Se cantaresc detinutii la Auschwitz:
- Un kg si 1 suta... Urmatorii 25 pe cantar !

--------------------------------------------------------------------------------
La Auschwitz in camera de gazare, in tura a treia raman trei oameni care jucau linistiti carti pe o gramada de cadavre. Suparati, SS-ari maresc concentratia de gaz. Nimic. Isi pun mastile si intra la ei:
- Mai, ce-i cu voi ?
- Noi suntem evrei din Copsa Mica ! Si inchide usa ca iese gazu'.

--------------------------------------------------------------------------------
Q: Care e diferenta dintre un cozonac si un evreu ?
A: Cozonacul nu zgarie la usa cuptorului...

--------------------------------------------------------------------------------
Q: De ce aveau dusurile de gaz 11 gauri de emanare ?
A: Pentru ca s-a constatat ca nici un evreu nu are mai mult de 10 degete la maini...

--------------------------------------------------------------------------------
Q: De ce au evreii nasul mare ?
A: Pentru ca aerul e gratis...

--------------------------------------------------------------------------------
Q: Cine a inventat iubirea si de ce ?
A: Evreii, ca sa nu mai dea bani la curve.

--------------------------------------------------------------------------------
Rasela merge la rabin:
- Rabi, ce sa fac, nu-mi ajunge barbatu-meu...
- Rasela draga, ia-ti un amant, dar fii discreta, caci pacea familiei e mai importanta ca orice.
Trece o luna...
- Rabi, ce ma fac ? Mi-am luat amant si nu-mi ajunge.
- Rasela, mai ia-ti unul, dar cu discretie.
Mai trece o luna...
- Rabi, sunt disperata, cu doi amanti si barbatul meu si nu sunt satisfacuta.
- Copila mea, mai cauta-ti un barbat, poate n-ai gasit tocmai amantul potrivit.
Dupa scurt timp...
- Rabi, mi-am gasit un barbat o mandrete, adevarat armasar, dar nici acesta nu-mi ajunge.
- Rasela, draga mea, cred ca nu mai e nimic de facut, tu esti o femeie bolnava.
- Rabi, da-mi te rog in scris, targul zice ca-s curva...

--------------------------------------------------------------------------------
La un bordel din Paris vine Itic, cam batraior, cu haine saracacioase si mototolite, si insista sa o vada pe Natalia.
- D-le, Natalia este cea mai scumpa fata din localul nostru. O noapte cu ea costa 10,000 de franci.
- Nu face nimica, zice Itic, pe Natalia o vreau.
I se cere lui Itic 10.000 de franci, ii plateste si petrece noaptea cu Natalia. Seara, Itic vine din nou la bordel si cere sa o vada pe Natalia. Plateste din nou Itic 10.000 de franci si petrece noaptea cu Natalia. A treia seara vine iar Itic la bordel si o cere pe Natalia. Plateste 10.000 de franci, petrece noaptea cu ea si dimineata Natalia ii spune:
- D-le, sunt impresionata. Trei nopti la rand cate 10.000 de franci numai ca sa te afli impreuna cu mine !... As dori sa aflu mai multe despre d-ta.
- Sunt din Barlad", raspunde Itic.
- Ce coincidenta, si eu sunt din Barlad ! Am o sora in Barlad.
- Stiu, raspunde Itic. Sora d-tale ti-a vandut apartamentul si, afland ca merg la Paris, mi-a dat 30,000 de franci sa-ti transmit.

--------------------------------------------------------------------------------
Itic suna la Securitate:
- Alo, vedeti ca Strul are niste lemne !
- Si ce e cu asta?
- A gaurit si a introdus in fiecare lemn bijuterii, diamante, dolari si, probabil, ceva munitie adusa din America, de la fratele lui. Apoi il suna pe Strul:
- Ma dobitocule, pregateste-te ca am trimis sa-ti sparga lemnele !
- Pe cine ?
- Pe aia care mi i-ai trimis tu anul trecut de mi-au sapat gradina.

--------------------------------------------------------------------------------
In fata unei moschei arabe doi cersetori, unul evreu si unul arab. Toti credinciosii care ieseau de la slujba, il vedeau pe evreu si bineinteles marcau banu' gros si ostentativ arabului. La un moment dat, apare seicul arabilor,il vede pe evreu, i se face mila si-i spune:
- Mai omule, du-te si cerseste in alta parte, nu iti dai seama ca aici nu ai nici o sansa ? Pleaca evreul si se aseaza linga un pod, iar dupa citeva minute apare si arabul linga el. Se uita unul la altul si evreul i se adreseaza arabului:
- Auzi ma Itzic cine ne invata pe noi sa facem afaceri...

--------------------------------------------------------------------------------
Cum s-a forma Marele Canion ?
A scapat un evreu o moneda de un peny intr-o crapatura a solului.

--------------------------------------------------------------------------------
Itic si Strul isi povestesc visele:
- Se facea ca mi-a venit pofta de bors - zice Itic. Am pus carnea la fiert si fuga in piata dupa marar, dar de unde ? In piata nici un fir de marar. Atunci am luat avionul si am plecat in Canada dupa marar.
- Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce vis am avut eu ! Se facea ca dormeam si aud un ciocanit in usa. Deschid si cine crezi ca-mi cade de gat ? Claudia Cardinale ! Claudita, auzi ? A fost o nebunie. La despartire, mi-a declarat cu mana pe inima ca este cea mai fericita femeie din lume. Dar abia a plecat si aud alt ciocanit in usa. Cand deschid, sa cad jos nu alta. Cine crezi ca era ? Vechea mea pasiune, Sofia Loren ! Sofica, auzi ? Desi eram epuizat, dragostea mi-a turnat noi puteri in vine si m-am purtat ca un performer, am iubit-o cu patima dureroasa pe Sofica. Dupa ce a plecat, am incuiat usa si se facea ca m-am culcat din nou cu gandul sa nu mai dau drumul la nimeni. Dar bataile in usa s-au intetit din nou. Mi-am zis hotarat ca nu mai primesc pe nimeni si asa am facut. Cine crezi ca era nenorocoasa ? Brigitte Bardot ! Dar spusesem nu si "nu" a fost ! A insistat ea cu vorbe frumoase, cu gesturi incitante, dar eu am fost incoruptibil si am dat-o afara.
- Dobitocule ! - se supara Itic - de ce n-ai adus-o la mine ?
- Pai, de unde sa te iau, dragul meu, nu erai plecat in Canada dupa marar ?

Anunţuri

Silviu Prigoană, unul din autorii ţiganizării României

Până acum vreo 10 ani nu prea se ştia de Silviu Prigoană. Este ‘meritul’ ţigănuşului Dan Diaconescu, cel care l-a adus, contra cost, în studiourile jegoase ale OTV-ului, pentru a bate câmpii, pentru ‘boborul’ alienat al României. Ulterior, ‘handicapatul’ Prigoană a dat manele la tot cartieru’, acesta fiind patronul posturilor de televiziune TarafTV şi EtnoTV. Dar ‘deputatul independent în colegiul D15’ are şi site. Silviu Prigoana (fără ‘ă’) este plin de tot soiul de aberaţii, conform cu creierul de manelist al numitului Prigoană. De exemplu, (gun)oierul Prigoană despre sine: “Educatie: buna, foarte buna, 7 ani de acasa în principal, restul nu conteaza;…”. Adică, în România lui Prigoană nu contează c-ai absolvit o facultate sau un curs de furat portofele în Ferentari. Are şi două sondaje pe site, cu întrebări cretine, de genul: “Sunteţi de acord cu reducerea salariilor bugetarilor cu 25%?”. Păi, cine-i atât de tâmpit sau de cinic să fie de acord cu reducerea propriului salariu sau al unora de care depinde relaţia individului cu autorităţile statului!? Mi-a ‘plăcut’ şi http://www.prigoana.ro/blog/, acolo unde are un material “La multi ani Romania!” (fără diacritice), din 1 decembrie 2008. Nici o propoziţie despre România, ţara unde s-a-mbogăţit din gunoaie, mai ales umane, ci doar un filmuleţ luat de pe YouTube.

Ce înţeleg ziariştii securistului Dan Voiculescu prin deontologie profesională

Antena1, unul din posturile securistului Felix Voiculescu, este un model de cum NU trebuie să arate un mijloc de informare, fie el şi canal de televiziune. De exemplu, într-o ştire privind furturile repetate de biciclete în Bucureşti (capitală europeană?!), echipa Antenei1 ajunge, odată cu Poliţia, într-o localitate din Ilfov, unde sunt descoperiţi hoţii: nişte ţigănuşi de 14, 15 ani. Imaginile erau însă astfel date pe post încât feţele acelor ţigani nu se distingeau clar (doar un ţigan care fură e o raritate). Motivul s-ar înţelege dacă ar fi aplicat în toate cazurile. Nu mai este însă aplicat în cazul profesoarei care a lovit un poliţist. Mai mult, ziariştii lu’ Peşte de la Antena1 au mers la noul ei loc de muncă, într-un reportaj în care dădeau non-stop imaginile, în clar, cu profesoara care, fără să vrea, l-a atins pe poliţist. Aşa mi s-a părut, a vrut să-i îndepărteze braţul şi, din inerţie, mâna ei a atins faţa poliţistului, iar acesta, bărbat ‘adevărat’, nu-i aşa, a pocnit-o de-a binelea. Vorba aceea, dacă nu eşti capabil să iei o şpagă şi să loveşti o femeiei, nu poţi fi miliţian în Republica România, chiar dacă faci pe tine la vederea interlopilor. Revenind la Antena1, pentru cei de acolo nu există demnitatea unui profesor şi înţelegerea capacităţii lui de îndreptare, dar există demnitatea ţiganilor (hă, hă, hă), cei care-ţi fură bicicleta de mii de euro, într-o Românie tot mai ţiganizată. Hai Antenele, umpleţi de jeg această ţară, prin manele de Revelion şi ţigăneli ordinare în restul anului. Dom’le, chiar pe aceşti producători de ştiri nu-i întreabă nimeni de minima deontologie profesională?

În România profundă şpaga doboară valoarea

Pentru cei nefamiliarizaţi cu sistemul de învăţământ din România, trebuie precizat că un post în Educaţie se obţine în urma unui concurs, numit ‘Concurs de titularizare’. Pentru a obţine un post de profesor în învăţământul românesc, candidatul trebuie să obţină la concursul sus-amintit minim nota 7 (şapte). Dacă un candidat nu obţine această notă, dar a obţinut minim nota 5 (cinci) la acest concurs, poate cere suplinirea în învăţământ pentru un an şcolar, adică un contract de muncă pe o perioadă determinată, faţă de o perioadă nedeterminată (până la pensie), dacă ar fi obţinut minim nota 7 (şapte). În cazul în care doi candidaţi doresc acelaşi post la suplinire, se aplică nişte criterii, dintre care obligatoriu nota la titularizare, adică minim cinci (reţineţi acest amănunt foarte important pentru ceea ce urmează mai jos). Într-o comună de pe aici (Havîrna), la cea mai importantă şcoală din comună, au rămas nişte ore de istorie, la care râvneau doi candidaţi: Gheorghiu Andreea şi Grădinariu George-Marian. Prima este absolventă de ‘studii universitare cu licenţă’ (studii la fără frecvenţă, pentru cei care au prefixul mai mare decât 4), iar al doilea este absolvent de ‘studii superioare de lungă durată’. Gheorghiu Andreea obţine la titularizare nota 3 (trei), iar Grădinariu George-Marian obţine la acelaşi examen de titularizare nota 6,55. În aceste condiţii, Gheorghiu Andreea nu este nici măcar trecută la concursul de suplinire din luna august (cel de titularizare desfăşurându-se în iulie), neobţinând minim nota 5 (cinci). Şi acum urmează întrebarea de baraj: cine credeţi că a obţinut acele ore de istorie la Şcoala Havîrna (sau Havârna)? Uşor de ghicit, nu? Evident, cea care a obţinut 3 (trei) la titularizare şi nici macar nu avea dreptul să participe la concursul de suplinire. Cei care au ghicit sunt aşteptaţi cu şpaga la cei care promovează ‘valorile’ în comuna ‘europeană’ Havîrna.

Cristian Mungiu, laureatul de la Cannes, despre dictatura comunistă

Rep.: Cum trăieşte Ceauşescu în tine?

Cristian Mugiu: Prin tot felul de frici: să nu vină războiul (deşi nu mai mi-e clar între cine şi cine), să nu devin şomer (deşi nu sunt angajat), că n-o să am din ce trăi la pensie (deşi mi-am făcut două pensii private) şi din astea. Am rămas de pe urma comunismului cu senzaţia că nimic nu e stabil şi că orice e posibil, oricând, în special în rău.

Ce face jurnalista Irina Munteanu pentru banii lui Voiculescu

Căutând altceva pe net, am găsit un articol scris de Irina Munteanu, într-un fel de ediţie online a ‘Jurnalului Naţional’, ziarul securistului Dan Voiculescu. Stimabila s-a născut în Havârna (deşi pe indicatorul rutier de la intrarea în şi ieşirea din localitate scrie ‘Havîrna’, iar pe buletinele si cărţile de identitate a celor de pe aici scrie tot ‘Havîrna’), iar articolul are titlul Îngheţata ‘Polar’, un deliciu. Articolul începe abrupt: “În iunie 1989, Ciprian Zancu locuia în comuna Havârna, judeţul Botoşani, avea 13 ani şi se pregătea de admiterea la Liceul Sanitar.” Dar nimic despre cine este Ciprian Zancu şi de ce ar trebui să ştie cineva că lui Ciprian Zancu îi plăcea îngheţata polar. Şi începe Ciprian Zancu să povestească despre cât de bine era în comunism şi ce copilărie superfericită a avut el. Dacă Google nu ne minte, este posibil să fie unul şi acelaşi personaj cu avocatul Ciprian Zancu din Bucureşti. Fiind fiu de preot (mulţi dintre preoţi fiind turnători la Securitatea bolşevică), acesta povesteşte SF-uri despre acea perioadă. Numai că, dacă nu erai fiu de preot, tovarăşul Zancu, aveai aşa: doi saci de ştiuleţi de la colhoz, dacă erai agricultor, şi bătături zdravene în palmă dacă erai muncitor. Dar, asta-i România Securistică, Irina Munteanu i-a dat dat ocazia să bată câmpii despre dictatura comunistă. N-a precizat însă că cei vreo 70.000 de lei pentru care în familia Zancu s-a făcut consiliu de familie era o raritate în familiile din mediul rural, cei mai mulţi oameni trăind, la ţară, în cea mai cruntă sărăcie, fără pâine, fără minime condiţii decente de trai (azi se trăieşte bine la ţară comparativ cu acea perioadă). Mi-a plăcut un comentariu la cele scrise de Irina Munteanu (o limbă la adresa dictaturii): “daca si Polarul si pufuletii de asa zisa ciocolata erau colosale, de ce nu mancati voi ****, ca e acelasi lucru?”. Dacă era aşa bine în comunism, tovarăşul Zancu, de ce nu cereţi azil politic în Coreea de Nord, la fel de comunistă ca România lui Ceaşcă din acea perioadă?!

Ioan Rotundu şi metodele sale bolşevice de a face presă

Pentru cei care nu ştiu, Ioan Rotundu este un personaj ce are ‘în grijă’ Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi, o publicaţie în care populaţia ‘educată’ a judeţului Botoşani îşi arată limitele de gândire şi limbaj. Singura mea nemulţumire legată de stimabilul s-a produs în vara anului 2010, atunci când l-am rugat, prin intermediul secretarei, sau cine mi-o fi răspuns la telefon, să şteargă un comentariu ţigănesc la adresa mea, postat de cineva din Mileanca sau Havîrna, în care eram desfiinţat de un semianalfabet de pe aici. Ioan Rotundu n-a mişcat un deget pentru a îndrepta transformarea netului într-o cocină de porcăieli. Dar haideţi să vedem cum se face presă în publicaţia mai sus amintită. Vine acest Rotundu (sau „ziaristu’” lui Rotundu) la, să zicem, Mileanca, mănâncă, bea, îşi umple portbagajul şi scrie articolul Pădurea contraatacă. Iată un fragment: “La Mileanca, primarul Ion Maftei este fiu de pădurar. Vicele, Ioan Puhăcel nu are origini silvice, dar probabil că în venele amândurora curge ceva sânge verde. În anul 2004 au primit de la Direcţia Silvică Botoşani prin contract de sponsorizare un număr de 20000 puieţi de salcâm cu care au împădurit pe dealurile de la Podu Morii o suprafaţă de 4 ha terenuri alunecătoare. Aceasta a fost doar o provocare şi un început. În anul 2005, primăria îşi produce prin eforturi proprii încă 80 000 puieţi de salcâm cu care în toamna aceluiaşi an mai împădureşte încă 16 ha, astfel că în anul 2006, dacă vei merge pe drumul de la Mileanca spre Scutari, pe dreapta, pe dealurile alunecătoare de la Podu Morii vei vedea zâmbind 20 hectare pădure de salcâmi.” Suntem în 2010, aşa încât, puteţi veni să vedeţi cele 20 de hectare de pădure zâmbind. Hai, domnul Rotundu, rătăceşte-te în pădurea de 20 de hectare! Acuzat de şantaj în 2006, Ioan Rotundu crede, greşit, că ţigăneala ţine loc de deontologie profesională. Dacă tot se laudă că are cel mai citit blog din judeţ, ar putea încerca să-şi educe publicul, nu să-şi afunde cititorii majoritar semianalfabeţi în bezna ignoranţei şi răutăţilor.

După ce au ucis şi mutilat tineri în 2009, boşevicii rusofoni vor să guverneze din nou la Chişinău

Urmaşii criminalilor din NKVD, ulterior KGB, azi FSB, cei care au transformat Basarabia românească în colhoz rusesc, aplicând metodele criminalului Putin, au ucis şi torturat tineri care şi-au afirmat identitatea naţională, în aprilie 2009. După ce, în mai multe rânduri, preluând tezele unor sceleraţi ruşi, a afirmat despre români că sunt ‘ţigani’, criminalul bolşevic Voronin vrea să-i guverneze pe tinerii mutilaţi de dictatura comunistă de la Chişinău, în 2009. În orice ţară normală, acest individ avea dorinţe, azi,după gratii. Numai că, susţinut de ţarul de la Moscova, rusofonul Voronin vrea din nou ciolanul puterii. Dacă avem o minimă morală şi un minim spirit civic, sau măcar un rest de sentiment naţional, ar trebui să fim alături de românii din Basarabia, alături de proeuropenii din Basarabia, pentru a-i sprijini să împiedice rusificarea acestei provincii româneşti. Toată admiraţia mea pentru Mihai Ghimpu, cel care a declarat ziua furtului Basarabiei de către ruşi drept zi de doliu pentru moldovenii de dincolo de Prut. Români, dincolo de castronul cu mâncare, pe care-l jeliţi seară de seară la televizor, există oameni care sunt prigoniţi pentru că se declară români. Faceţi ceva pentru ei: pe forumuri, pe bloguri, pe site-urile media etc. Arătaţi lumii că nu sunteţi mai prejos decât tinerii măcelăriţi de bolşevici în aprilie 2009. România mare nu ne-o dăruieşte nimeni, ea se obţine prin luptă si implicare. Ar fi momentul să arătăm că a fi român nu înseamnă numai să furi în Italia sau Franţa, ci mai înseamnă şi a nu uita fraţii care, vorba cântecului, ‘în veci vor fi fraţi’.

Occidentalii cam încurcă perioadele de dictatură

Întâmplător am descoperit site-ul http://www.coldwarjokes.com/, unde sunt ceva bancuri despre dictatori şi nu numai. După cum se poate vedea în imaginea de mai jos, dictatorul român Nicolae Ceauşescu are trecuţi anii de domnie 1960-1989. Au cam greşit cu 5 ani autorii site-ului, cei care, probabil, n-au trăit nici măcar o lună de dictatură, darămite cinci ani de teroare. Mai multe informaţii corecte despre Ceaşcă găsiţi pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C8%99escu. Iată un fragment dedicat celor care şi acum au gura ocupată cu fundul fostului dictator: “La 4 decembrie 1957, având gradul de general-locotenent de armată (fiind şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei şi adjunct al Ministrului Forţelor Armate), Ceauşescu a condus unităţile militare care au înăbuşit răscoala ţăranilor din Vadu Roşca (jud. Vrancea) care se împotriveau colectivizării forţate. Flancat de două tancuri, Ceauşescu ordonă personal deschiderea focului de pe mitralierele aflate în camioanele care însoţeau tacurile. 9 ţărani sunt ucişi de gloanţe (Aurel Dimofte, Ionuţ Cristea, Ion Arcan, Dumitru Crăciun, Toader Crăciun, Stroie Crăciun, Dumitru Marin, Marin Mihai, Dana Radu) şi alţi 48 sunt răniţi.”

„Competentul” Crin Antonescu dă securişti la tot cartieru’

După ce s-a aliat cu securistul dovedit Dan Voiculescu, Crin Antonescu are nesimţirea de a ne explica ce frumos va fi dacă „Ei” ar guverna România. Dar cine este Crin? În ‘Curentul’ găsim oarece răspunsuri, într-un material intitulat Fişa de apreciere a cadrului didactic Crin Antonescu, din 1986: chiulangeală cronică. Iată un fragment: „Crin Antonescu s-a clasat anul trecut (2010) pe primul loc la chiul din Senat, el fiind absent în proporţie de 98,33%. (…)Astfel, lipsa de angajare şi de responsabilitate care-l caracterizează sunt „calităţi“ mult mai vechi ale lui Crin Antonescu. Într-un dosar ce conţine documente din perioada stagiaturii profesorului Antonescu am descoperit, printre altele, o „fişă de apreciere“ extrem de interesantă pe care i-a făcut-o directorul şcolii la care a fost repartizat. Cum era şi firesc, prima dintre „calităţile“ stagiarului Crin Antonescu a fost chiulul. Desigur, nu discutăm de chiulul cu ora, practicat de elevi, ci vorbim de chiulul cu lunile! Aşa se face că în primul an de stagiatură viitorul prezidenţiabil al mafiei politico-financiare a venit la şcoală cu o întârziere de cinci luni. Dacă mai întârzia puţin risca să-şi plătească studiile prelungite făcute la Universitatea Bucureşti. Maxi-concediul n-a fost suficient, profesoraşul continuând apoi să chiulească masiv şi de la ore.”

În România neocomuniştilor lui Ilici, tribunalele bolşevice din anii ’50 s-au mutat în stradă

Se constată în ultima perioadă că justiţia se face nu numai la tembelizor, ci şi în faţa sălilor de judecată. Până la urmă, ce contează ce probe există la un anumit process, din moment ce oricând pot fi adunaţi nişte gură-cască, tăietori de frunze la câini în această ţară şi în aceaastă lume, şi puşi să urle despre aşa-zisa nevinovăţie a unor mafioţi care au furat nişte bani, doar n-au dat în cap la oameni. Aşa cum ţigănuşul Dan Diaconescu aduna ţigani şi analfabeţi, indivizi fără ocupaţie şi fără moralitate, pentru a-şi proclama ‘nevinovăţia’, mai nou, orice încercare a justiţiei din România de a-şi face treaba determină la neocomuniştii din PSD şi la liberalii roşii reacţii care amintesc de anii ’50, atunci când crimele bolşevicilor erau deasupra legii. Liberali şi pesedişti înlocuiţi actuala justiţie cu una în care sunt condamnaţi numai găinarii mărunţi sau desfinţaţi-o de tot, doar aveţi hoardele voastre de ‘simpatizanţi’, care din prea multă ocupaţie sau contra cost, pot elibera pe oricine sau, dimpotrivă, pot executa pe oricine. Faptul că pupincuristul lui Ceaşcă (Vadim) molestează oamenii legii nu trezeşte nici un fior la liberalii de c..at şi la bolşevicii din România anului 2011, dar arestarea unora care au furat din banii europeni, dar din gaşca lor, trezeşte reacţii care amintesc în ce mocirlă se zbate dreptatea în România. Pesediştii nu trebuie să uite ca doar în România au putut fura 20 de ani fără ca nimeni să-i întrebe nimic. Iar acum când sunt întrebaţi îşi pun haitele de ‘aurolaci’ să facă justiţie în stradă. Mai uşor, stimaţi tovarăşi şi ‘preteni’, ruşii au plecat demult din România, aşa încât nu aveţi nici o şansă să aduceţi din nou teroarea anilor ’50, în care Ilici dădea comunism la tot cartieru’.

Cum au măcelărit ruşii populaţia românească din Basarabia

Un popor care-şi uită istoria şi strămoşii nu merită respectul mapamondului. Acest adevăr elementar este uitat de trepăduşii neocomunişti care se agita pe la tembelizor. Încă nu înţeleg cum pot românii (?) Ponta şi Antonescu să trateze Basarabia, adică Republica Moldova, ca pe un simplu vecin, cu care trebuie să avem relaţii bune. Înseamnă că aceste scursuri politice uită calvarul românilor din Basarabia, uită că am plătit ruşilor despăgubiri de război mulţi ani după 1945, deşi i-am ajutat să ajungă mai repede în inima Germaniei. Uită aceşti români decăzuţi că, multe zile după 23 august 1944, bolşevicii ruşi au arestat, împuşcat şi deportat ofiţeri români, care erau deja aliaţi cu armata roşie. În Basarabia, mai ales, crimele ruşilor au depăşit în barbarie tot ce făcuseră până atunci invadatorii Moldovei lui Ştefan. Pentru a înţelege şi a nu uita crimele bolşevicilor din Basarabia, avem modelul de cruzime maximă a tiranului Stalin faţă de polonezi, la Katyn. Polonezii merită respectul şi admiraţia noastră deoarece n-au uitat şi nu vor uita masacrul de la Katyn, un exemplu clasic al cruzimii bolşevicilor, cruzime prezentă şi în Basarabia, inclusiv în 2009, atunci când tineri nevinovaţi au fost măcelăriţi de trupele ruseşti aduse de criminalul Voronin. Masacrul de la Katyn, iată 'contribuţia' rusească la construirea unei Europe a civilizaţiei şi bunăstării.

Cum se manifestă nesimţirea PSD=PCR în Parlamentul European

Adrian Severin este reprezentantul neocomuniştilor români în Parlamentul European. Acest român (?) acuzat de corupţie nu are minima decenţă să demisioneze, aşa cum au făcut-o alţi doi parlamentari europeni implicaţi în scandal. Citându-l pe autorul favorit al bunicuţei PSD-ului, Ilici Iliescovici, adică pe Karl Marx, se pare că, pe lângă lanţuri, neocomuniştii din România mai au de pierdut şpăgile, vilele, conturile, traficul de influenţă, prezenţa la tembeliziunile mogulilor. Şi dacă, în perioada interbelică, cei câţiva ilegalişti comunişti veniţi de la Moscova aveau de pierdut, pe lângă lanţurile care-i legau de Stalin, şi vodca, atentatele la adresa siguranţei României, cedarea de teritorii româneşti ruşilor, plus banii de la tătucii ruşi, azi este un pic altfel: chiar dacă România pierde la imagine, neocomunistul Adrian Severin continuă viaţa de boier în Parlamentul European, pe banii fraierilor care mai cred că pesediştii fac ceva bun pentru România.

Românii, tot mai mulţi pe Facebook

Dacă nu ştiaţi, există Serviciul de monitorizare a paginilor de Facebook in Romania (click pe link), acolo unde sunt prezentate informaţii şi clasamente interesante, referitoare la prezenţa românilor pe celebra reţea de socializare. Pentru a vedea clasamentul din fiecare judeţ, click pe judeţul respectiv, din imaginea de mai jos.

ZeroTV şi comunismul de cartier Ferentari

Criminalii şi violatorii fiind tot mai puţin dispuşi să-i asigure ţigănuşului Dan Diaconescu materia primă pentru emisiunile sale de că…t, acesta apelează tot mai des la Pavel Coruţ, un individ fără toate doagele la locul lor. După ce de-a lungul vremii a afirmat tot soiul de aberaţii (Hristos nu este fiul lui Dumnezeu, religia adevărată a românilor este legată de Zamolcles etc.), Pavel Coruţ, ţigan după unii, este lăsat să bată câmpii la ZeroTV. De exemplu, pe partea economică, ‘normalul’ Coruţ vede aşa reforma: Patriciu să plătească 90% impozit, tot îi mai rămâne ceva, Copos 60% impozit, iar cel care câştigă 1.000 lei lunar să nu plătească deloc impozit, să trăiască şi familia lui. Şi ar fi un comunism cum nici Ceaşcă n-a îndrăznit să facă: de la fiecare după capacitate, la fiecare după nevoi. Numai că cine-i atât de fraier să muncească pentru ca, din banii lui, să se construiască drumuri, spitale, şcoli etc. de care să se folosească toţi, inclusiv cei care nu plătesc nimic. Păi, numai la Canal munceai pentru clasa muncitoare, până îţi lua Marx sufletul de ‘burghez’. O alta idee ‘genială’ a acestui Coruţ dus cu pluta este cultivarea întregului pământ arabil al României, cum era odată, atunci când se exportau alimente pentru trupele NATO din Germania. Dar cine făcea agricultură pe vremea dictaturii comuniste? Elevii, studenţii, militarii, muncitorii, adică erai dus cu biciul la muncă patriotică, pentru viitoarele milioane de euro ale securistului ‘Felix’ Voiculescu, patronul Antenelor foştilor comunişti. Vorba unui căpitan pe care l-am întâlnit în armată, înainte de 1989, atunci când, o lună de zile, am fost în agricultură: ‘Noi muncim aicea duminica, în timp ce ţăranii stau la crâşmă şi se pregătesc de furat mai pe seară. Mama ei de societate!’.

USL-ul roşu ştie doar să arunce cu flegme

Precum național-socialiştii lui Hitler, liberal-socialiştii din USL (Uniunea Sovietico-Liberală) ştiu doar să arunce cu flegme. Fără un minim repect pentru cele 5.000.000 de persoane care l-au votat, AntonescuPonta il ponegresc în tot felul pe Preşedintele României. A-l ataca pe Băsescu este una, iar a arunca flegme este cu totul altceva. Cum să mai pretinzi moralitate publică, respect, civilizație atunci când viitorul preşedinte al României şi viitorul prim-ministru (chiar credeți?) au un asemenea comportament. Cine este, de exemplu, Crin Antonescu vedeți aici (la 95% din legile votate, necesare României, chiulangiul Crin Antonescu a absentat, iar acest individ, care freacă menta în Parlament, pe banii ‘fraierilor’ care plătesc impozite, vrea să ne fie Preşedinte). După cum gorilele lui Hitler îi atacau mereu pe evreii, considerându-i vinovați pentru toate relele de pe Pământ, aşa si liberal-socialiştii din USL văd în Băsescu cauza tuturor relelor. Pentru aceşi papagali roşii, mineriadele, furtul continuu, nemunca, birocrația, corupția etc. sunt zero față de plăcerea misogină a a-i mai arunca o flegmă Elenei Udrea. Se pare că Ponta n-a învățat nimic de la învinsul Geoană, aşa încât îi va împărtăşi soarta.

Evaluarea Națională, model de ‘corectitudine’ românească

În România, fentarea normelor începe de la primele examene ale vieții. Atunci când examenul se susține în centre mari de examen, fraudarea se realizează mai greu. În 2011, examenul de sfârşit de ciclu gimnazial s-a desfăşurat în şcoală, iar rezultatele au fost ‘mărețe’. Să luăm, drept exemplu, rezultatele obținute la proba de limba şi literatura română, de elevii Şcolii Tătărăşeni (Havîrna, Botoşani), o şcoală de pe aici. Avem aşa: APETREI C. DEBORA-SANDY – 8,05 (matematică – 5,40), CHISLEA -. CIPRIAN – 8,30 (matematică – 5,15), CIUCUR V. ALINA-GEORGIANA – 8,55 (matematică – 7,30), CRICLEVIT G. EMANUELA-LILIANA – 9,10 (matematică – 8,45), LUPU R. REBECA-RALUCA – 9,20 (matematică – 7,75), MANOLE D. MADALINA – 9,70 (matematică – 7,35), NISFOEANU P. PUIU-ANDREI – 8,30 (matematică – 7,20), POPESCU D. STEFAN – 8,20 (matematică – 6,65), PRICOPI I. EMANUEL – 9,35 (matematică – 7,85), PUSCASU V. ANDREEA-VIVIANA – 9,35 (matematică – 7,10), RUDEI C. LAURENTIU-DARIUS – 6,35 (matematică – 4,25), TOFAN C. IONUT-DANIEL – 7,50 (matematică – 5,40), TURCANU C. ANDREI – 7,55 (matematică – 6,45). Examenul s-a dat în Şcoala Havîrna, iar în completarea ideii despre „corectitudinea” probei de limbă română, încă două exemple de la Şcoala Havîrna: BOTOSINEANU C. DUMITRITA – 9,55 (matematică – 4,25), BURUIANA C. CARMEN ALEXANDRA – 9,55 (matematică – 5,55). Rezultatele le-am luat de aici. Nu-i aşa că se învață bine limba română în regiunea lui „uoi&fa”? Păi, să nu-l înjuri pe ministrul Educației atunci când vorbeşte de examenele trucate din învățământ, la postul celui mai cinstit român, (i)RealitateaTV?