23 decembrie 2010

File din isteria comunismului românesc (XXII)


În anii ’50, Stalin, tătuca popoarelor, stătea excelent la capitolul iubire şi la asta contribuise şi faptul că în anii de după război câştigase nu doar teritorii noi şi bogate în resurse, ci şi miloane de oameni gata oricând să-i ofere iubirea lor. Românii aduşi cu forţa în sala de teatru a istoriei Europei de Est, după ce Aliaţii se înţeleseseră cu ruşii să tragă Cortina de Fier, au fost puşi să asiste şi să aplaude cu entuziasm la această piesă de teatru jucată pe scena ţării, de fapt o piesă despre lupta pentru putere, în care regizorul era Stalin, actorii alde Dej, Pantiuşa, Pauker, Teohari Georgescu şi Comp., iar Marx şi Lenin erau nişte amărâţi de scenografi, care se ocupaseră cu decorurile, deja destul de învechite încă de pe atunci. Şi dacă tot veni vorba de spectacolele de putere şi de concursurile de obedienţă, ar fi bine să aflaţi cum organizau comuniştii români ziua lu’ tov. Stalin. Aşa cum reiese dintr-o hotărâre a Biroului Politic al PMR (Partidul Muncitoresc Român) din ’49 (era prin mai şi în decembrie, pe 21, Stalin împlinea 70 de ani), planul consta în: reeditarea operelor complete în patru volume la editura PMR, o culegere de poezii închinate lui Stalin la Editura de Stat, tiraje de milioane de exemplare cu broşura Scurtă biografie a tov. Stalin – deci câteva zeci de vagoane de maculatură - , săli speciale de lectură numite „I.V. Stalin”, o sesiune solemnă a Academiei Române în decembrie dedicată vieţii şi activităţii, „organizarea unei consfătuiri cu compozitorii având drept obiect crearea de cantate şi alte opere muzicale consecrate tov. Stalin”, aşijderea cu sculptorii şi pictorii, care trebuiau să-l picteze şi să-l sculpteze până în decembrie pe Stalin din toate poziţiile, zeci şi sute de expoziţii foto, seminarii, mese rotunde şi pătrate, consfătuiri şi simpozioane dedicate studierii ideilor geniale ale lui Stalin şi, nu în ultimul rând, o surprizăăăă din partea oamenilor muncii; mai precis, iată ce se planuia concret la punctul 4 al hotărârii: „Se va elabora de îndată un plan de strângere a darurilor pentru tovarăşul Stalin din toate colţurile ţării. Pregătirea darurilor va începe în luna iunie. Aceasta nu se va anunţa public. Se vor trimite în această chestiune circulări ale CC PMR, CC GCM, CC UTM, ARLUS. Toate cadourile vor fi concentrate la Bucureşti până pe 1 noiembrie 1949. Se va face demers pentru a permite ca aceste cadouri să-i fie duse tov. Stalin de o delegaţie a oamenilor muncii din RPR”. Cam aşa înţelegeau bolşevicii români să-şi omagieze ţarul de la Moscova. Colhozul rusofon România intra, începând din 1949, adânc în bezna dictaturii.

Preluare din „Academia Caţavencu”, nr. 25/2009, autor Alin Ionescu.

2 comentarii:

Dan SMS Macete spunea...

Cateva zile propun sa nu ne mai amaram cu viata asta mizera si sa ne ridicam privirile spre cer. Numai de acolo ne vine ajutorul. Nu sunt mistic dar vine Craciunul...Iti urez multa SANATATE! Atat.
cu stima

Dumitru Caruntu spunea...

Multumesc. Craciun fericit! Un an cat mai bun!