Biografia secreta a lui Ion Iliescu (XIII)

"SPALAREA CREIERELOR": ILIESCU SI MINERIADELE

(AFACEREA "STATIILOR-PILOT": 25 DE ANI DE EXPERIENTE PSIHO-SENZORIALE ASUPRA MINERILOR, PENTRU A CREA "OMUL NOU")


"SPALAREA CREIERELOR" SI "REEDUCAREA",
DOUA TEHNICI DE MANIPULARE DE TIP KGB

Cum am vazut anterior, intre tehnicile deprinse de viitorii submarini in scoala speciala a Sectiei A, din cadrul Directoratului I al KGB, se numarau doua, circumscrise procedeelor razboiului psihologic: reeducarea si spalarea creierelor. Intre cele doua procedee kaghebiste exista o legatura intima, deoarece reeducarea constitilie, in fapt, un efect al telmicilor de spalare a creierelor. Antecesorul KGB-ului, celebrul de trista memorie NKVD, utilizase din plin tehnicile de spalare a creierelor in anii'30, in timpul marilor procese politice regizate de Stalin. Atunci, personaje bolsevice de talia lui Kamenev ori Zinoviev - tovarasii de drum ai lui Lenin, inca din perioada exilului acestuin in Elvetia - se ridicau in picioare in plin proces si se acuzau de tradare si de spionaj, cerand sa ii se aplice pedeapsa capitala si aducand, totodata, lui Stalin, imnuri de slava si omagii fierbinti. Din celule, inaintea zilei fixate pentru executie, unii expediau o "ultima scrisoare" lui Stalin, adevarate declaratii de dragoste si de admiratie, pe care Tatukul de la Kremlin le adnota, impasibil si invariabil, cu epitete gen scelerat, degenerat, schizofrenic.
Istoricii si analistii considera, retrospectiv, ca acest gen de maniestari aveau la baza aplicarea in cursul anchetelor a unor tehnci speciale de spalare a creierului, care determinau ulterior o manipulare a acuzatului asemanatoare transei hipnotice, prin care se putea obtine orice tip de reactie din partea subiectului. Dupa al doi lea razboi mondial, KGB-ul a exportat tehnicile de spalare a creierelor, ca si cele de reeducare, in ta rile comuniste ale Europei de Est, printre care si Romania. Procesele staliniste de la sfarsitul anilor '40 - procesul lui Rudolph Slansky din Cehoslovacia ori procesul lui Laszlo Rajk din Ungaria - o dovedesc.
In Romania, asa cum aminteam, tehnicile sovietice de reeducare prin spatarea creierelor au fost experimentate, mai intai, in cadrul a ceca ce istoricii au numit fenomenul reeducarii de la Pitesti: constituirea unui grup tortionar, format din detinuti - autointitulat grupul detinutilor cu convingeri comuniste (G.D.C.C.) - grup care proceda la spalarea creierelor celor din celule, indicati de conducerea inchisorii, prin aplicarea unei intregi game de torturi fizice si psihice, in mod continuu, ziua si noaptea. In acest fel, anchetele oficiale devenean un fel de pauze in torturarea detinutilor in celule de catre camarazii lor. Un alt tip de reeducare prin spalare a creierelor - importat tot din U.R.S.S. - l-a constituit, in aceeasi perioada, fenomenul santierismului, al stahanovismului. Santiensmul a fost aplicat in Romania atat in varianta sa concentrationara (Canalul Dunare-Marea Neagra, un vast gulag, copiat dupa modelul stalinist al Canalelor Moscova-Volga si Marea Baltica-Marea Alba), cat si in varianta asa-zisa a Santierelor tineretului, in care locul gardienilor era luat de activistii si propagandistii U.T.M., cei care ii fortau pe tinerii expediati pe santier, in scop de reeducare, sa sparga norma (dupa modelul lui Stahanov din U.R.S:S.). Ori ii indoctrinau politic, prin lectura si comentarea zilnica, la prima ora, a editorialului din "Scanteia". La sfarsitul anilor '40 si inceputul anilor '50 asemenea santiere ale tineretului impanzisera Romania, in paralel cu cele concentrationare. Santierele "Salva Viseu" ori "Bumbesti-Livezeni" - unde fusesera expediati asa-zisi voluntari, alaturi de malagambisti si cosmopoliti, trimisi acolo de Militie in scop de reeducare - formau obiectul activitatii C.C. al U.T.M., ocupand un spatiu prioritar in propaganda presei, radioului si chiar a cinematografiei, primul film, "Rasuna valea", realizat in 1949, a prefatat industria cinematografica comunista romaneasca. Sectia "Invatamant Mediu si Superior", din cadrul C.C. al U.T.M. (unde activa cu succes tanarul Ion Iliescu), era implicata din plin in fenomenul "santierismului" si al reeducarii prin spalarea creierelor acelora pe care propaganda ii numea eufemistic brigadieri. Intr-un interviu, Ion Cioaba povestea cum muncise ca activist pe unele din santierele tineretului, alaturi de varul sau, Ion Iliescu. (Cum am vazut, Iliescu se initiase inca din 1947, in Brigada "Vasile Roaita", pe un asemenea santier din Albania). Este interesant ca Ceausescu a creat, la randul sau, un santier al tineretului, cu caracter concentrationar (pazit de forte M.I.), atunci cand a inaugurat lucrarile la noul Canal Dunare-Marea Neagra, doua decenii mai tarziu. Semn ca reeducarea prin spalarea creierelor continua, neabatut, in Romania.

EXPERIMENTUL "STATIILOR-PILOT":
25 DE ANI DE EXPERIENTE PSIHO-SENZORIALE ASUPRA MINERILOR, PENTRU A CREA "OMUL NOU"

La mijlocul anilor '60, Ceausescu a declansat un experiment care urma sa conduca la crearea, pe cai stiiintifice, a ceea ce el numea omul nou. Un mod de a incerca sa se stabileasca conditiile in care putea fi reeducat si transformat intr-un soi de Rambo nou muncitorul roman. Experimentul statiilor pilot a fost imtiat in localitatea Berevoiesti (Arges) si condus de sociologul V. V. Caramelea. Ulterior, experimentul a fost extins la alte 600 de statii pilot din intreaga tara, pana in 1990, cand a incetat iar documentatia a fost sustrasa in mare graba. In acest experiment au fost implicate mai multe institutii importante: Academia RSR, Facultatea de Filozofie a Universitdtii Bucuresti, Academia "Stefan Gheorghiu", Consiliul de Ministri. Dar si C.C. al U.T.C., precum si Ministerul pentru Problemele Tineretului, condus de Ion Iliescu. Un numar de personalitati politice post-decembriste - Dan Martian, Antonie Iorgovan, Vasile Vacaru, Virgil Magureanu, Catalin Zamfir, Vladimir Pasti - s-au implicat direct ori ca autori morali in acest experiment. In mod concret, experimentul "Berevoiesti" urmarea sa testeze comportamentul si reacthle psihice ale minerilor, in situatii-limita, in comparatie cu reactiile similare ale altor categorii de muncitori, ca de pilda muncitorii forestieri sau muncitorii agrari. Prima intrebare care se impune: de ce au fost alesi drept cobai minerii, forestierii si agricultorii? Sa observam ca echipa lui V. V. Caramelea se concentra asupra unor categoni de muncitori care aveau in comun urmatoarele caracteristici: 1) munca fizica grea; 2) nivel de instruire scaizut; 3) mentalitate de grup colectivista. Astfel spus: munca fizica dura (care presupunea forta muschiulara), un nivel de instruire precar (acces limitat la informatii) si o activitate colectivista (care estompa, asadar, personalitatea individului) au fost considerate drept caracteristici ideale pentru edificarea, prin manipulare, a acelui om nou solicitat de Ceausescu. De ce Berevoiesti? V. V. Caramelea si Alex. Bera explica in studiul lor "Ecologia naturala in studiul adaptabilitatii umane si al personalitdtii" (1968), studiu care contine o sinteza asupra experimentului de la Berevoiesti. Se constatase ca la Berevoiesti existau "grupuri cu o evolutie indelungatd, biologica si sociala, intr-o zona de veche locuire umand." Ce se urmarea? In primul rand, sustin cei doi savanti, "sa se defineasca antropologic complex biologic, psihologic, istoric, social, cultural) populatia din zona, in faza trecerii de la societatea agricola la cea industrializata." Mai exact (lasand deoparte limbajul de lemn), de la societatea romaneasca traditionala la cea comunisti, asa incat mai tarziu, cand se va trece de la comunism la capitalism, prin tranzitie, unii vor cunoaste la perfectie gradul de reactivitate al minerilor in situatii limita, atipice). Practic, V. V. Caramelea si echipa sa incercau cu metode psihologice sa inregistreze reactiile minerilor, padurarilor si agricultorilor la probe care solicitau functiile psihosenzoriale, pentru a depista astfel deosebirile de raspuns adaptiv la semnalele din ambianta. Adica, raspunsul la semnalele manipulative. Tehnic, s-au masurat: "caracteristicile nervoase si de perceptie rapida, latenta si durata reactiilor motorii la stimuli luminosi cu ajutorul cronoscopului; excitabilitatea neuromusculara a minerilor, comparativ cu forestieni si padurarii, in functie de varsta etc. Curbele de intensitate - durata au dovedit, inca din anii '60-'70, ca grupa minerilor de 20-29 de ani avea excitabilitatea muschiulara cea mai buna si diametrul pumnului cel mai mare. Este exact grupa de varsta aleasa pentru a veni la Bucuresti, in toate “mineriadele”, in urma unor “elemente informationale” si cu caracter “adaptativ-manipulatoriu”, progresiv-percepute de mineri la televiziunea nationala post decembrista. S-a alcatuit si un tabel (atlas), unic in felul sau, cu determinanti de comportament la aceste categorii de muncitori. Ultimele doua rubrici ale atlasului sunt cat se poate de semnificative: determinarile politice si ideosincraziile. Intre determinarile politice, la Berevoiesti s-au experimentat reactiile minerilor fata de "diferentele de acces la bunurile materiale" (pe grupe de calificare miniera) iar la ideosincrazii s-a cercetat reactia minerilor fata de evenimente unice, ca si fata de zvonuri privind prezumtive inundatii, furtuni si alte calamitati naturale. Reactia minerilor fata, de accesul la bunuri materiale si fata de zvonuri fusese asadar, intre anii '60 -'70, atent cercetata, observata, catalogata si cuantificata, pe grupe de lucra tori din mina, nivel de educatie, specificul muncii din mina. Constatam oprima ipocrizie: se afirma ca se cerceta adaptabilitatea unor grupuri de muncitori in tranzitia de la societatea agricola (traditionala) la societatea de tip indus¬trial, dar erau cercetati, predilect, agricultorii, padurarii si mineri. Nu electronistii, chimistii ori fizicienii. Dintre ramurile proprin-zis industriale, nu au fost luati in studiu decat muncitorii din industria constructoare de masini. Ce legatura aveau insa agricultorii, padurarii sau minerii cu industrializarea? Evident, nu aveau nici o legatura. Aveau insa o legatura cu scopul tainuit al experimentului Berevoiesti - pastorit, intre altii, de Ion Iliescu, (ministru pentru problemele tineretului), Vasile Vacaru, Virgil Magureanu si altii. Crearea omului nou, visat de Ceausescu, care urma sa apara in matca Argesului scornicist. V. V. Caramelea avertiza intr-un studiu din 1972 ca omul nou nu putea fi creat decat prin: "Distrugerea dirijata a valorilor traditionale ale poporului roman(...) Dirijand apoi, in sensul dorit de societate, procesele. socializdrii si instructiei, in actiunea educarii membrilor sai."
Spalarea dirijata a creierelor va implica, ulterior, ditriugerea sistematica a bisericilor, sistematizarea satelor romanesti, legea patrimoniului si cea a colectulor, "Cantarea Romaniei” si "Daciada", manualele triumfaliste de istorie (falsificata si cenzurata), inchiderea grarnitelor, utilizarea functionarilor, a elevilor, studentilor si a armatei la stransul recoltei, practica in productie etc.etc.etc.
Spalarea creierelor va mai presupune inca ceva: instigarea unor categoni sociale impotriva altora. Prin stimularea reactiei, a ideosincraziei unei categoni sociale (ca, de pilda, minerii) fata de diferentele de acces la bunurile materiale - in cea mai pura traditie comunista (nu ne vindem pe dolari, Kent si cafea) - sau fata de evenimente unice (gen mitingul golanilor, atacarea televiziunii de elemente legionare etc.). Mineni au fost, in realitate, doar niste cobai, utilizati de papusarii din umbra. Aceia care le-au testat si cunoscut anterior reactiile, timp de douazeci si cinci de ani.