Arestarile armagedonilor de saptamana trecuta au fost justificate politic - cum cu seninatate isi asuma premierul Nastase - prin "periclitarea relatiilor internationale"; mai concret, dl. Nastase a facut referire la apropiatul summit NATO de la Praga, in vederea caruia domnia-sa desfasoara acum o intensa activitate diplomatica pe care Raportul Armagedon o sabota.
Noi credem ca, intr-adevar, nu nastrusnicele Rapoarte, ci activitatea dlui Nastase este extrem de importanta pentru intrarea in alianta mult visata. Tocmai asta ne ingrijoreaza. Pentru ca performantele domniei-sale sunt exact ceea ce partenerii de negocieri vor lua in calcul pentru a se decide daca suntem credibili. Iata de ce va propunem un Raport Armagedon dedicat unui capitol esential pentru integrare: care sunt performantele guvernului Nastase in domeniul inzestrarii armatei. Inzestrare pentru NATO inseamna sa raspunzi corect la urmatoarele 2 mari intrebari: cu ce anume te dotezi si, respectiv, de la cine. A treia problema se refera la resurse - integrarea ne va costa cateva (7-8) miliarde de dolari. Dar sa le luam pe rand. Mai intai, trebuie sa anuntam cu cuvenita solemnitate, ca armata nu se doteaza haotic, ci planificat. Planul este, in schimb, haotic. Sub aparenta seriozitatii si a transparentei, o H.G. (960/2000) descrie cele 19 programe de inzestrare ale armatei. Dintre toate acestea, specialistii au reusit sa identifice 4 programe relevante pentru integrare si inca 2 partial utile.
Restul, daca ar fi sa arunce ochii pe dansele un delegat al NATO ar crede ca citeste o revista de umor negru militar. Unul dintre proiectele prezentate ca succes este modernizarea Mig-urilor 21 (LANCER). Peste 100 de aparate au fost dotate cu creier inteligent de catre firma Israeliana ELBIT. Cost: 340 milioane de dolari, la care se adauga 180 milioane - pentru nerealizarea exportului pe care trebuia sa-l asigure ELBIT partenerilor romani. Mai recent se solicita un rahat de 3 milioane de dolari pentru achzitionarea unei instalatii de antrenament, asta in conditiile in care instalatia autohtona pentru IAR99 este compatibila. (Cazul - dimpreuna cu contul NITH UBS 697957 Lugano 9496 - este in studiul Comisiei pentru Abuzuri a Camerei Deputatilor).
Lista aparentelor gugumanii comise in ultimii 12 ani este impresionanta: incepand cu celebra afacere Motorola a generalului Stanculescu (10 milioane de dolari), modernizarea elicopterelor PUMA cu sistemul SOCAT (25 de bucati, 100 milioane dolari) modernizarea Masinii de Lupta a Infanteriei (MLI) cu tunuri Oerlikon generatie 1975 (cehii au preferat anul 1989), motor Perkins, si turele Rafael (vom reveni, merita), Razboiul electronic - (50 milioane de dolari), sistemul de transmisiuni STAR (cel putin 100 milioane) si care continua sa inghita bani, avioane Hercules fabricate in 1959 si multe altele (aparatura medicala). Nota caracteristica este de brambureala generala, ca s-a achizitionat ce a picat din comertul cu firme specializate in lucrul cu fraieri sau cu escroci; care rezolva "carpeli" si dotari cu armament/munitie aflat la limita expirarii morale sau fizice. Una peste alta, pe varza asta, Romania a cheltuit in 10 ani aproximativ 4,7 miliarde de dolari. La Marsa, unde pentru modernizarea MLI venise ca partener firma americana Sharp-Shooter se ajunsese in faza de prezentare a prototipului (1995). Cum insa investitia americano-romana ameninta sa devina unul dintre putinele exemple sanatoase, la demonstratia publica nu a venit nici un oficial. Ca raspuns, presedintele SUA - pe atunci Clinton - a supus Romania unui moratoriu de 180 de zile de interdictie a exportului de armament. Programul a fost suspendat la Marsa si pornit de la 0 la Mizil. Mizilul producea tancuri si, pentru civili frigidere ecologice - o linie modernizata. Au fost oprite tancurile si frigiderele, iar azi acolo zac in lazi componente de 40 milioane de dolari pentru MLI. In acelasi timp, la Marsa au ramas pe drumuri cateva mii de muncitori. Motivul? Marsa producea in timp ce Mizilul consuma.
Comisionul cel gras se face la cumparare. Reparatiile, resaparile, astea da! produc comisioane, mai ales daca achizitionezi inutilitati. Asa se face ca dupa 10 ani si 4,7 miliarde de dolari, avem lazi cu resturi, niste avioane si elicoptere care zboara ele, dar nu ne ajuta la integrare. Dar poate ca ne ajuta sa ne aparam, cat de cat, de inamici mai mici, pana la o inzestrare adevarata, nu-I asa?, va veti intreba dumneavoastra, neincrezatori in dezastrul pe care-l descrisei. Pai, n-are rost sa facem noi evaluarile.
Faceti-le voi: ungurii au 20 bucati avioane atac F16 si 24 avioane de lupta si bombardament Grippen (Saab); la sol stam, insa net mai bine: in timpul penultimei mineriade (1999), cand cohortele lui Cozma se indreptau de nestavilit asupra capitalei, Constantinescu a hotarat sa fie scoase tancurile. De la Craiova au fost pregatite 16 bucati, dintre care vreo 10 n-au reusit sa treaca de poarta unitatii, iar pana la destinatie, adica la 60 de km, au ajuns 2. Asa ca raspunsul la aceasta intrebare cred ca l-a oferit deja celebra reclama "Dormi linistit, Armata lucreaza pentru tine". Pai asta seamana a sabotaj - veti sari voi, cititori cel putin la fel de onesti ca noi - daca de o suma egala cu jumatatea datoriei externe ne-am ales cu ace, brice si carice! Corect. Iar sabotorii au fost identificati de puzderia de articole publicate de presa - inclusiv de Academia Catavencu. Sunt de notorietate cazurile lui Athanasie Stanculescu, Popa Florentin - considerat a fi marele campion, gral Zaharia - cel care i-a succedat la inzestrarea armatei cat timp Popa Florentin s-a mutat secretar de stat pe probleme militare la Ministerul Industriilor; mai recent, dl. Decebal Ilina si-a depus si domnia-sa semnatura pe o serie de contracte dintre cele mai favorabile integrarii in gasca spagarilor.
Dar aceste persoane sunt importante in primul rand pentru ca ele creaza partia legala pentru stolul de comisionari care indatoreaza tara pentru a-si produce comisioanele de importatori. O figura aparte ramane dl. Popa Florentin, care joaca si la aceasta categorie. Domnia-sa este cercetat pentru conturile din Elvetia si presupusa firma inscrisa pe numele fiicei in Ungaria; se vorbeste despre un comision de 5 milioane de dolari la un singur contract.
De asemenea nu ne-a scapat relatia speciala - pe care au consemnat-o unele articole - pe care ar fi avut-o, intre altii, cu aghiotantul sau Mugurel. N-am comenta noi chestia asta, daca in pozitia in care se afla - controlul achizitiilor militare - pidosnicia nu l-ar fi expus santajului unor comercianti de arme si, se presupune, al unor servicii speciale.
Despre Naor - fostul amiral israelian, devenit unul dintre cei mai importanti smecheri de armament pe relatia cu Asia si Africa - se povesteste ca a exhibat o fotografie in care se putea observa cum pistilul Florentin se odihnea in caliciul lui Mugurel. Chestia asta l-a costat o arestare intempestiva, iar in inchisoare a fost violat prieteneste de colegii de celula, ca nu cumva sa rateze mesajul. Dar, daca revenim la cei aflati inca in libertate, sa stiti ca viata nu le e usoara nici acestor comercianti. Adica nu credem ca e la indemana oricui ca pentru un contract de 10 milioane de dolari nu numai sa nu se organizeze licitatie, ci sa-ti apara numele srl-ului in anexele secrete ale unui act normativ (Hotararea 211/2000, reinnoita in 2001, pentru instalarea de sisteme de protectie si paza la Ministerul Apararii) Deci, e vorba despre firma UTI. Iar in afara de aceasta firma mai sunt vreo 30 de SRL-uri care au primit acreditarea MapN si au fost agreate de MAE pentru comert cu armament si alte bunatati.
Relatia cu NATO este moarte curata pentru aceste firme. Un contract serios, de cateva miliarde de dolari, cu cateva firme mari producatoare de echipamente pentru NATO nu mai lasa loc tunurilor de cateva sute de milioane cu parteneri din regiune. Va puteti imagina ce resurse arunca in joc famiglia asta ca sa blocheze relatia cu clubul atlantic. Unul dintre premierii romani a recunoscut, dupa cateva luni de la instalare, intr-un context intim, ca a incercat dar n-a reusit sa le sparga reteaua. Ceea ce este mai nasol este ca recent, transnistrienii au semnat cu Moscova un acord de partaj pentru depozitele de armament ale Armatei 14. Ele sunt, in prezent, scoase la vanzare. Zeci de tone de Kalashnikoave&co pe care - minor inconvenient - nu le pot vinde chiar ei. Intermediarii sunt chiar firmele de genul celor pe care vi le-am descris. La ora asta zumzaie la Tiraspol, alaturi de toti Naorii Terrei. Cu precizarea ca trebuie sa imparta castigurile cu Moscova.
In tot acest timp, Romania ar dori sa intre in NATO. In acest scop, unii politicieni responsabili au inteles care este raspunsul corect in problemele de inzestrare. Stim, aici o sa radeti, n-avem ce face, este vorba chiar de Ion Iliescu. Presedintele urma sa faca o vizita in SUA in septembrie. Stabilise, intre alte intalniri cu sarmale, si o lista de contacte cu reprezentanti ai marilor producatori din industria de aparare - alde Mc. D. Douglas, General Dynamics si altii. A urmat, in loc de vizita, 11 septembrie. Dupa care, a urmat in loc de Iliescu, in vizita, Adrian Nastase. Care nu s-a intalnit cu nici unul dintre cei de pe lista presedintelui. La intoarcere din State, premierul a facut un popas la Londra. Aici urma sa se consume un moment istoric pentru relatiile Romaniei cu NATO: era pregatit un contract mamut de coperare cu BeA Systems - (un concern multinational european care include companii germane, franceze, suedeze) recte cheia pentru
NATO. Romania se dota si devenea producatoare si exportatoare de produse ale industriei de aparare, in calitate de partener cu BeA Systems. (vom prezenta intr-un armagedon viitor detalii ale contractului). Ei bine, Nastase n-a semnat nimic. Au semnat cehii, dupa o saptamana. Din toata oferta, au mai ramas doua fregate britanice, care costa cate 500 milioane de dolari fiecare. Nici aici nu intelege dl. Nastase ce se intampla. De aceea ne framanta o ultima intrebare: dle Nastase, credeti in NATO?
Mircea Toma (Academia Catavencu)
PS Pana la urma am intrat in NATO nu datorita performantelor partidului-stat PSD, ci datorita evenimentelor din 11.09.2001. Pentru romani ramane intrebarea: cei care au furat din avutul public dupa '89 vor fi condamnati vreodata ?
Experimentul Philadelphia
Originile Proiectului Montauk datează încă din 1943 când se cercetau metode pentru invizibilitatea la radar, la bordul navei USS Eldridge. Şi cum Eldridge se afla în rada şantierului naval militar din Philadelphia, evenimentele legate de navă au fost numite Experimentul Philadelphia. Obiectivul acestui experiment era să facă nava invizibilă pentru radar, dar pe lângă acest deziderat, s-a mai obţinut şi un alt efect la care nimeni nu s-a aşteptat. Nava a devenit invizibilă ochiului liber şi a dispărut pur şi simplu din continuumul spaţio-temporal. Era de negăsit! Deşi acest efect era o mare realizare tehnologică, pentru oamenii aflati la bordul navei a fost un dezastru. Mai mulţi marinari aflaţi pe navă au fost transportaţi în afara acestei dimensiuni (a lumii noastre) şi la întoarcere se aflau într-o stare de dezorientare mentală completă şi de teroare cumplită. Unii dintre ei chiar se aflau cu corpul în pereţii metalici ai vasului! Cei care au supravieţuit au fost pensionaţi cu titlul "mental nepotrivit" sau chiar discreditaţi şi întreaga afacere a fost ascunsă, clasificată. După război, cercetările au continuat fiind conduse de dr. von Neumann care s-a ocupat de aspectele tehnice ale Experimentului Philadelphia. Noile lui ordine vizau motivele pentru care mentalul uman nu rezistase experimentului şi de ce oamenii nu puteau fi folosiţi în experimente interdimensionale fără a cauza dezastre. S-a început un studiu pe un mare număr de oameni condus la Laboratoarele Naţionale Brookheaven din Long Island, New York. Acesta s-a numit Proiectul Phoenix.
Von Neumann nu a fost numai inventatorul computerului modern şi un matematician de geniu; el a avut acces la enorma bază de resurse a complexului militar-industrial american inclusiv enorma bază de date a cercetărilor psihologice naziste pe care SUA a dobandit-o după cel de-al doilea război mondial. Pe baza acestor cercetări von Neumann a încercat să folosească tehnologia computerelor împreună cu echipament radio sofisticat pentru a conecta mentalul uman cu maşinăriile. De-a lungul timpului, eforturile sale au fost încununate de succes. După ani de experimente empirice, gândurile umane puteau fi recepţionate cu ajutorul unor radio receptoare bazate pe cristale şi apoi transmise într-un computer pentru stocare. Modelul gândului putea fi astfel apoi afişat pe ecranul calculatorului sau tipărit pe o foaie de hârtie. Toate acestea au dus apoi la realizarea unei maşinarii virtuale de citit mentalul. În acelaşi timp, s-a dezvoltat o tehnologie ce permitea ca un gând ce era transmis de o persoană putea fi captat de calculator şi apoi re-transmis unei alte persoane, afectându-i mentalul. În concluzie, Proiectul Phoenix a obţinut o înţelegere superioară a modului de funcţionare a mentalului (privit ca mijloc, ca o unealtă) şi a permis dezvoltarea ulterioară a tehnicilor de control mental. Congresul american a avut acces la un raport special în legătură cu aceste lucruri şi a decis abandonarea lucrărilor de cercetare în această direcţie.
Totuşi, îngrijorările unor persoane din complexul militar-industrial, care au permis demararea din început a lucrărilor, au făcut ca hotărârea Congresului american să nu fie luată în seamă, fiind seduşi de ideea de a controla mentalul inamicilor într-un război. Un grup secret cu uriaşe resurse financiare şi legături în rândul militarilor, a decis construirea unei noi tabere de cercetare la Camp Hero, o staţie abandonată a Forţelor Aeriene SUA, localizată la capul Montauk, New York.
Proiectul Montauk
Motivul pentru care a fost aleasă această tabără este că deţinea deja o uriaşă antenă radar de tip Sage ce emitea frecvenţe de 400 - 425 MHz, frecvenţă ce coincidea cu cea folosită pentru interacţiunea cu mentalul uman din fazele anterioare ale cercetărilor. La sfârşitul decadei anilor 1960 reactivarea Camp Hero s-a făcut fără fonduri militare. Până în 1972, Proiectul Montauk era deja bine pregătit pentru a începe cercetări masive pentru controlul mental al oamenilor, animalelor şi altor forme de viaţă existente pe Pământ.
De-a lungul anilor, cercetătorii de la Montauk s-au adâncit în perfecţionarea tehnicilor de control mental şi au continuat explorarea potenţialului uman. Dezvoltând capacităţi psihice în personalul folosit, s-a ajuns în momentul în care gândurile unei persoane puteau fi amplificate cu ajutorul aparatelor, astfel că iluziile mentale puteau fi manifestate atât subiectiv cât şi obiectiv! Aceasta includea crearea virtuală a materiei. Toate acestea au fost cu totul noi pentru "experienţa umană obişnuită" dar cei care conduceau Proiectul Montauk nu aveau de gând să se opească aici. Odată cu descoperirea faptului că o fiinţă umană putea manifesta (crea) materie prin simpla gândire, ce s-ar fi întâmplat dacă subiectul uman creea o carte dar nu în prezent ci în trecut? În acest fel a apărut ideea de a distorsiona timpul. După ani de cercetări empirice, au fost deschise astfel porţi ale timpului în care se realizau experimente de neconceput. Proiectul Montauk a ajuns astfel să re-deschidă un vortex temporal înapoi, în 1943, când se realizase Experimentul Philadelphia.
Jonglerii cu timpul
Aceste informaţii au ajuns la public datorită lui Preston B. Nichols, un geniu în electronică care a descoperit într-o zi că el insuşi era victima experimentelor. Lucrând pentru o firmă din Long Island care avea lucrări cu militarii, Preston cerceta telepatia şi a descoperit că unde radio de mare putere erau transmise asupra echipei cu care lucra el, blocând oamenii. Ca expert în radio şi electronică, Preston a descoperit că emiţătorul era la Staţia Fortelor Aeriene de la Montauk şi a început cercetări amănunţite care au durat mai mult de 10 ani. El a achiziţionat multe din echipamentele folosite în timpul Proiectului Montauk şi a descoperit spre uimirea sa că mulţi oameni din Montauk şi-l aminteau de pe vremea când el lucrase acolo. Punctul culminant a fost atunci când soţul verisoarei lui a afirmat că Preston lucrase la Montauk. După îndelungi argumentări pro şi contra, Preston a început să-şi amintească pasaje din viaţa lui care îi erau necunoscute până atunci. După ce a discutat cu mai mulţi oameni de ştiinţă şi ingineri care aveau legătură cu Proiectul Montauk, Preston a reuşit să puna cap la cap evenimentele şi să afle ce s-a întâmplat. Cumva, el trăise două vieţi: într-una lucrase la Montauk, iar în cealalta lucrase în altă parte.
Descoperirile lui Preston au fost confirmate când un om pe nume Duncan Cameron a apărut la uşa casei sale. Duncan afirma că avea aptitudini pentru cercetări psihice şi că a fost antrenat chiar la Agenţia de Securitate Naţională (NSA). Fără a-i spune nimic din peripeţiile sale vizavi de Montauk, Preston l-a dus pe Duncan la Montauk şi a fost surprins să vadă că Duncan cunoştea deja întregul plan de amplasare a bazei Montauk şi că lucrase acolo. Duncan a fost considerat primul om cu capacităţi psihice care a fost folosit în experimentele de călătorie în timp şi şi-a reamintit că fusese şi la bordul USS Eldridge în timpul Experimentului Philadelphia împreună cu fratele său Edward (în prezent recunoscut ca Al Bielek).
Conform spuselor celor doi (Preston şi Duncan), Proiectul Montauk a culminat la 12 august 1983. Un întreg portal de timp funcţiona perfect, dar lucrurile ieşiseră de sub control iar Duncan a adunat un grup de oameni şi au decis să distrugă proiectul. Când se afla pe scaunul de la Montauk (un dispozitiv conectat la receptoare radio cu cristale cu care se transmiteau gânduri prin antena gigant Sage), Duncan a materializat un monstru gigant din subconstientul său care efectiv a distrus clădirea. Oamenii care lucrau la Camp Hero au abandonat baza subit. Gurile de aerisire şi intrarile în subsol au fost astupate cu ciment.
Desi foarte mulţi au încercat să scrie cărţi sau să facă cercetări despre acest subiect, nu le-au dus la bun sfârşit. De exemplu, un reporter de la New York Times s-a retras imediat ce a descoperit că Proiectul Montauk a fost real.
După ce cartea "Proiectul Montauk: experimente în timp" a văzut lumina tiparului, au continuat cercetările astfel că noi argumente şi probe au fost descoperite pregătind astfel apariţia volumului "Montauk revizuit: aventuri în sincronicitate" în care se dovedeşte că experimentele de la Montauk sunt strâns legate de ocultism şi societăţile secrete.
Detalii înfricoşătoare
Al Bielek spune că el şi cu Preston erau cei doi marinari care manevrau echipamentul special de pe Eldridge (din Experimentul Philadelphia). El afirmă c1a filmul "Experimentul Philadelphia" este corect în esenta dar că atunci când el şi cu fratele lui au sărit peste bordul navei nu s-au trezit în deşertul Nevada (aşa cum se vede în film) ci la o bază secretă din Montauk, New York în 1984. El afirmă că guvernul a re-deschis acelaşi experiment 40 ani mai târziu, în aceeaşi zi a anului (12 august) deschizând astfel un tunel al timpului între cele două date. Dacă acest tunel nu era închis, atunci întreaga lume din aceasta dimensiune era sortită distrugerii.
Al Bielek spune că fratele lui a decis să rămână în viitor iar el să se întoarcă în 1943 pentru a închide tunelul distrugând echipamentul de pe Eldridge. El a reuşit acest lucru iar tunelul a fost astfel închis. În 1984 la Montauk se deschisese acest tunel de timp cu ajutorul extratereştrilor. Mai mult, el afirmă că un OZN urmărea de aproape experimentul din 1943 şi a fost prins în vortexul energetic şi transportat în viitor.
După experienţa sa la bordul navei Eldridge, Al Bielek a lucrat într-o echipă ce dezvolta tehnologie nucleară dar nu a fost de acord cu aceste cercetări ale guvernului. Ca urmare, guvernul a văzut în el un pericol şi l-ar fi ucis însă structura sa energetică era intim legată de cele două experimente de călătorie în timp (1943 şi 1984). De aceea, ei credeau că uciderea lui va determina perturbări majore în continuumul spaţio-temporal. S-a luat astfel măsura de a fi redus înapoi la starea de copil folosind o tehnologie furnizată de extratereştri şi l-au pus în locul fiului familiei Bielek în anul 1927.
Datorită faptului că articolele AIM sunt adesea copiate pe diverse forumuri şi apoi preluate de alte reviste şi site-uri, fără a specifica originea lor, vă informăm că adresa acestui articol este http://aim.pro.tc/?a=65 şi este publicat la Active Information Media.
Fratele lui, care rămăsese în viitor, era fascinat de tunelul timpului de la Montauk. Acesta a fost prins în tunel în cadrul unor experienţe şi a murit. Din acelaşi motiv de a nu distruge întreaga lume, s-a luat decizia de a lua spiritul acestuia (care murise) şi folosind aceeaşi tehnologie furnizată de extratereştri, l-au pus în corpul celui de-al treilea fiu al tatălui lor. Preston uitase deci cine era, deşi avea acelaşi tată.
Al Bielek spune că folosindu-se echipamentele aflate în cadrul Proiectului, ei au fost capabili să identifice cel puţin patru alte planete Pământ aflate în universuri paralele (ca în filmul "Sliders") iar într-unul din acestea, Germania nazistă câştigase al doilea război mondial.
Cu altă ocazie, Al Bielek a afirmat că extratereştrii cenuşii există cu adevărat şi că guvernul SUA a primit tehnologii de la ei în schimbul stabilirii lor pe Terra. El afirmă de asemenea că aceşti mici cenuşii sunt ghidaţi (subjugati mental) de o rasă de extratereştri Reptilieni care vin din constelaţia Orion. Însă cei din Orion nu pot supravieţui pe Pământ astfel că îi folosesc pe micii cenuşii ca să le pregătească această planetă pentru a fi locuibilă. De asemenea, au fost mari bătălii în spaţiul cosmic între o Confederaţie a Planetelor şi Alianţa Orion (formată din Reptilieni şi micii cenuşii).
Anul 2012
Apoi Al Bielek a arătat unele aspecte interesante în legătură cu anumite călătorii realizate la Montauk, în viitor. El spune că, din anumite motive, nu pot trece dincolo de anii 2011 - 2013. De asemenea, afirmă că tehnologia este atât de perfecţionata încât te pot scoate din prezent, te trimit în alt timp şi te aduc înapoi atât de repede încât nu se observă nici-o diferenţă de o secundă, însă are loc o îmbătrânire a corpului egală cu perioada de timp petrecută dincolo. Exact astfel i s-a întâmplat de câteva ori. A încheiat spunând că au văzut că dincolo de 2013 nu există viaţă pe Pământ.
Explicaţia este una singură: din moment ce pentru a călători în timp este necesar ca atât plecarea cât şi destinaţia să fie în rezonanţă, cu alte cuvinte, în aceeaşi dimensiune vibratorie, atunci este clar că în perioada 2011 - 2013 Pământul va face un salt de frecvenţă, un salt într-o altă dimensiune! De accea, noul timp nu poate fi sincronizat cu acesta din prezent! Călătoriile temporale se opresc atunci!
Există o serie de profeţii care anunţă că ceva extraordinar de important se va întâmpla în această perioadă. Atât aztecii cât şi Mayaşii susţin că va exista o transformare radicală. De asemenea, pe peretele de lângă camerele faraonului din Marea Piramidă din Egipt, la care se ajunge prin tunelul celebru, există o referinţă clară la anul 2011. Calendarul Mayaş numit Ţolkin (Tzolkin) se sfârşeşte în anul 1012.
Cu adevărat, informaţiile legate de Experimentul Philadelphia, Proiectul Montauk, şi tehnologiile extraterestre ne vor duce spre o înţelegere adevărată a realităţii Universului în care ne aflăm.
Cum sa devii bucurestean - sfaturi practice
Masina
Daca ai masina, trebuie sa inveti sa o conduci ca un bucurestean. In momentul in care te urci la volan, trebuie sa uiti tot ce ai invatat la scoala de soferi (daca ai facut-o). Numai fraierii conduc ca la carte.
In practica, regulile se modifica dupa cum urmeaza:
Oprirea si stationarea
Poti sa opresti unde vrei si sa stationezi cit vrei, cu conditia sa:
a) nu fie vreun politist prin apropriere
b) sa pui luminile de avarie, daca ai chef. Daca nu ai chef, se tine cont numai de punctul anterior.
Atunci cind vrei sa stationezi in dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun, pui masina pe trotuar, chiar in statie, in asa fel incit sa nu incomodezi respectivele mijloace de transport ci numai pe calatorii care
le asteapta.
Parcarea se executa tinind cont de urmatoarele reguli:
1) Daca exista o parcare fara plata cu locuri libere chiar in fata locului in care vrei sa ajungi, parcheaza acolo. Daca nu, aplica punctul 2.
2) Daca exista o parcare *cu plata* si cu locuri libere chiar in fata locului unde vrei sa intri, ignor-o si aplica punctul 3.
3) Daca nu exista o parcare sau in cazul de la punctul 2, parcheaza masina pe trotuar. Parcarea pe trotuar fa-o in asa fel incit sa se ocupe toata latimea trotuarului si pietonii sa fie nevoiti sa coboare pe partea
carosabila sau sa se subtieze ca foaia de hirtie, intre masina si zid.
In caz ca dintr-un motiv sau altul, nu poti sa parchezi pe trotuar aplica punctul 4.
4) Daca exista un loc de parcare linga trotuar - paralel cu bordura, opreste, stationeaza si/sau parcheaza cit mai departe de bordura, daca se poate, perpendicular pe axul bordurii, in asa fel incit masinile care
circula pe partea carosabila sa aiba prilejul sa iti ocoloeasca masina intrind pe contrasens. Este de preferat sa parchezi cit mai aproape de coltul strazii. In cazul in care nu mai e loc linga bordura, aplica punctul 5
5) Parcheaza in paralel cu masinile deja parcate linga bordura.
6) In cazul in care nu te afli in nici una din descrise anterior, parcheaza in fata intrarii intr-un garaj, linga un stilp cu oprirea interzisa sau oriunde altundeva. Dupa ce parchezi, trage frina de mina si pune alarma.
Regleaza-ti alarma in asa fel incit sa urle la trecerea oricarui pieton pe linga masina. Sirena va trebui sa sune nu mai putin de 15 minute.Efectul este mai distractiv daca te afli intr-o zona rezidentiala mai linistita.
Prioritatea
1. In Bucuresti exista urmatoarele tipuri de prioritate:
a) prioritatea de dreapta (optionala) - se aplica numai in cazul in care tu esti cel care vine din dreapta
b) prioritate de tramvai
c) prioritate de camion
d) prioritate de taxi
e) prioritate de smecher. Prioritatea de smecher se obtine prin unul din procedeele "ia-i fata", "baga-te cu tupeu", "taie-i calea" si "ia mai da-l dracu', ca n-o sa stau aici toata ziua". Pietonii NU au prioritate niciodata. Daca in timp ce conduci vezi o femeie ca trece strada prin fata ta, scoate capul pe geam si urla: "faaaaaaa, asta calca, nu f***!". Tipa isi va da seama de greseala si iti va multumi ca ai facut-o atenta iar colegii tai de drum vor crede ca esti spiritual si amuzant.
Pe drumurile publice
Daca vrei sa fii un bucurestean veritabil trebuie sa tii cont de urmatoarele recomandari privind circulatia pe drumurile publice:
- Semnificatia culorilor semaforului: verde - treci fara probleme, galben: repede ca se pune rosu, rosu: repede, ca e ultima sansa pina sa le dea drumul celorlalti.
- Daca este coada la stop si un sir lung de masini, iti recomanda tehnica "sirului shuntat". In acest scop, mergi pe contrasens pe toata lungimea cozii de masini, pina ajungi la stop si apoi in virtutea prioritatii de
smecher (vezi si punctul anterior) reintri in coloana, pe pole position.
- Daca te afli pe pole position la stop, in secunda in care apare culoarea verde, trebuie sa apesi pe claxon, cit mai lung si mai insistent, pentru a-l zori pe mocaitul din fata. Un claxon viguros este expresia unei
personalitati puternice deci, nu ezita!.
- Daca esti prima masina de la stop si cineva te claxoneaza imediat cum se pune verde, opreste motorul, ia-ti bita de baseball (obligatorie, se tine sub scaun), da-te jos din masina, du-te la cel care te-a claxonat si
sparge-i fata.
- Pe timp de noapte circula obligatoriu cu faza lunga. Poti folosi faza lunga si ziua, atunci cind mergi cu viteza.
- Daca circuli noaptea si o masina vine din fata cu faza lunga, baga-i si tu faza lunga in fata, de citeva ori, intermitent. Farurile cu halogen dau efecte atat distractive cat si psihedelice.
- Viteza maxima pe drumurile publice este data de o relatie direct proportionala cu urmatorii factori: muschii tai (Mt), marca masinii (Mm), patratul locului prin care circuli (L, cu atat mai mare cu cat mergi prin comune), puterea masinii pe care o conduci (P) si numarul de masini (Nm) aflate in trafic v=Mt*Mm*L^2*P*Nm, pentru prietenii nostri fizicieni).
Daca inaintea ta se afla cineva cu o masina care merge mai incet claxoneaza-l si baga-i faza lunga in ochi: sa se duca dracului acasa daca nu are masina si merge ca mortu'. Folositi claxonul cit mai mult, mai nervos si in mai multe tonalitati. Injura cu sete. Arata-i degetul mijlociu. Intai mana stanga, apoi ambele - in Bucuresti se poate conduce tinand volanul cu genunchii.
- Daca nu stii sa injuri, nu esti sofer. Daca nu stii sa injuri 20 de minute in sir fara sa te repeti, nu esti sofer bucurestean.
- Cind ploua, va puteti face ziua mai vesela trecind in viteza cu masina prin baltoace in asa fel incit sa improscati cit mai multi pietoni, sau unul dar bine. Daca improscati pietoni aflati in travesare regulamentara pe zebra, obtineti un bonus de stil.
- Dupa ce goliti sticla de suc, aruncati-o pe fereastra pentru ca ocupa prea mult loc in masina. Acelasi lucru este valabil si pentru mucurile de tigari, PET-uri sau sticlele de Gambrinus.
Alte sfaturi pentru conducatorii auto
Daca aveti masina noua, straina, trebuie sa asculati muzica romaneasca dind boxele la maxim si deschizind ferestrele masinii, in asa fel incit, pe de o parte sa poata asculta si ceilalti CD-ul dvs. cu Adrian Copiulul Minune si Blondy, iar pe de alta parte sa va puteti da mare.
Daca masina este romaneasca, decorati-o pe dinauntru cu mileuri, franjuri, fanioane de fotbal, carnetele cu coperti cu femei etc. Un CD atirnat de oglinda retrovizoare este culmea rafinamentului. Daca nu va permiteti CD-uri, o pereche de zaruri mari da la fel de bine.
Sfaturi pentru pietoni
- Cind mergi pe strada ignora toate cosurile de gunoi. E treaba primariei sa mature pe jos, si cum aia tot stau degeaba, nu e cazul sa iti faci probleme sa arunci pe jos tigara, sticla goala de cola, inghetata, sau macar biletul de autobuz (daca esti atat de fraier incat sa-ti cumperi).
- Ia-ti un pumn de seminte (bucurestenii adora semintele) si maninca-le pestrada sau in parc. Scuipatul cojilor este o arta. O coaja de saminta poate fi scuipata alene, in sictir, sau cu putere, dinamic. Poti sa iti cooptezi prietenii si sa faceti concursuri si campionate de scuipat coji de seminte: proba de departare, de precizie, de risc (scuipat coji de seminte pe altii) etc.
- Daca nu ai seminte (se mai intimpla), poti sa scuipi pur si simplu. Nu uita sa horcaiesti inainte.
Intrucit in Bucuresti nu prea sint WC-uri publice, iar alea care sint,sint pe bani, poti sa te usurezi in orice gang, pe usa unei masini (vezi si Parcare, punctul 3), pe un gard de santier. Darca ai convingeri ecologice poti sa iti dai drumul pe un copac sau, in parc, dupa niste boscheti.Totusi, nici un loc nu e mai placut si mai confortabil ca o scara de bloc -un spatiu ideal pentru satisfacerea presantelor tale necesitati
fiziologice.
- Atunci cind iti scoti ciinele la plimbare, convinge-l sa faca pipilica pe usa vecinului si cacalica in fata ferestrei lui, pe trotuar. Daca stai intr-un cartier cu blocuri, convinge-l sa faca pe masina celui de
deasupra, care te-a inundat asta vara.
- Daca mergi si vezi in fata ta o masina parcata pe trotuar (vezisituatia de la Parcare, punctul 3) treci printre ea si zid si plimba-ti cheia pe toata lungimea ei. Daca vrei doar sa il atentionez politicos pe
proprietar, rupe-i, sau macar strimba-i oglinda de pe partea ta.
- Strada se traverseaza oricum si oriunde, totul e sa tii ochii inchisi.
- Pe drumurile publice tu ai intotdeauna prioritate, ca aia cu masina ajung oricum mai repede unde au nevoie.
- Daca esti femeie poti face un gest de curtoazie atunci cind treci strada
prin mijlocul traficului si sa schitezi alergatul. In acest scop, fa citiva pasi saltareti in directia de mers.
- Daca esti licean, unul dintre cele mai amuzante sporturi este mersul in grup cu prietenii pe strada. Puteti practica astfel sporturi ca: rasturnatul cosurilor de gunoi, degajatul burlanelor, fluieratul dupa femei si
caftitul fraierilor. Pentru o definitie a notiunii de fraier consulta versurile trupelor de Hip-Hop.
Daca ai masina, trebuie sa inveti sa o conduci ca un bucurestean. In momentul in care te urci la volan, trebuie sa uiti tot ce ai invatat la scoala de soferi (daca ai facut-o). Numai fraierii conduc ca la carte.
In practica, regulile se modifica dupa cum urmeaza:
Oprirea si stationarea
Poti sa opresti unde vrei si sa stationezi cit vrei, cu conditia sa:
a) nu fie vreun politist prin apropriere
b) sa pui luminile de avarie, daca ai chef. Daca nu ai chef, se tine cont numai de punctul anterior.
Atunci cind vrei sa stationezi in dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun, pui masina pe trotuar, chiar in statie, in asa fel incit sa nu incomodezi respectivele mijloace de transport ci numai pe calatorii care
le asteapta.
Parcarea se executa tinind cont de urmatoarele reguli:
1) Daca exista o parcare fara plata cu locuri libere chiar in fata locului in care vrei sa ajungi, parcheaza acolo. Daca nu, aplica punctul 2.
2) Daca exista o parcare *cu plata* si cu locuri libere chiar in fata locului unde vrei sa intri, ignor-o si aplica punctul 3.
3) Daca nu exista o parcare sau in cazul de la punctul 2, parcheaza masina pe trotuar. Parcarea pe trotuar fa-o in asa fel incit sa se ocupe toata latimea trotuarului si pietonii sa fie nevoiti sa coboare pe partea
carosabila sau sa se subtieze ca foaia de hirtie, intre masina si zid.
In caz ca dintr-un motiv sau altul, nu poti sa parchezi pe trotuar aplica punctul 4.
4) Daca exista un loc de parcare linga trotuar - paralel cu bordura, opreste, stationeaza si/sau parcheaza cit mai departe de bordura, daca se poate, perpendicular pe axul bordurii, in asa fel incit masinile care
circula pe partea carosabila sa aiba prilejul sa iti ocoloeasca masina intrind pe contrasens. Este de preferat sa parchezi cit mai aproape de coltul strazii. In cazul in care nu mai e loc linga bordura, aplica punctul 5
5) Parcheaza in paralel cu masinile deja parcate linga bordura.
6) In cazul in care nu te afli in nici una din descrise anterior, parcheaza in fata intrarii intr-un garaj, linga un stilp cu oprirea interzisa sau oriunde altundeva. Dupa ce parchezi, trage frina de mina si pune alarma.
Regleaza-ti alarma in asa fel incit sa urle la trecerea oricarui pieton pe linga masina. Sirena va trebui sa sune nu mai putin de 15 minute.Efectul este mai distractiv daca te afli intr-o zona rezidentiala mai linistita.
Prioritatea
1. In Bucuresti exista urmatoarele tipuri de prioritate:
a) prioritatea de dreapta (optionala) - se aplica numai in cazul in care tu esti cel care vine din dreapta
b) prioritate de tramvai
c) prioritate de camion
d) prioritate de taxi
e) prioritate de smecher. Prioritatea de smecher se obtine prin unul din procedeele "ia-i fata", "baga-te cu tupeu", "taie-i calea" si "ia mai da-l dracu', ca n-o sa stau aici toata ziua". Pietonii NU au prioritate niciodata. Daca in timp ce conduci vezi o femeie ca trece strada prin fata ta, scoate capul pe geam si urla: "faaaaaaa, asta calca, nu f***!". Tipa isi va da seama de greseala si iti va multumi ca ai facut-o atenta iar colegii tai de drum vor crede ca esti spiritual si amuzant.
Pe drumurile publice
Daca vrei sa fii un bucurestean veritabil trebuie sa tii cont de urmatoarele recomandari privind circulatia pe drumurile publice:
- Semnificatia culorilor semaforului: verde - treci fara probleme, galben: repede ca se pune rosu, rosu: repede, ca e ultima sansa pina sa le dea drumul celorlalti.
- Daca este coada la stop si un sir lung de masini, iti recomanda tehnica "sirului shuntat". In acest scop, mergi pe contrasens pe toata lungimea cozii de masini, pina ajungi la stop si apoi in virtutea prioritatii de
smecher (vezi si punctul anterior) reintri in coloana, pe pole position.
- Daca te afli pe pole position la stop, in secunda in care apare culoarea verde, trebuie sa apesi pe claxon, cit mai lung si mai insistent, pentru a-l zori pe mocaitul din fata. Un claxon viguros este expresia unei
personalitati puternice deci, nu ezita!.
- Daca esti prima masina de la stop si cineva te claxoneaza imediat cum se pune verde, opreste motorul, ia-ti bita de baseball (obligatorie, se tine sub scaun), da-te jos din masina, du-te la cel care te-a claxonat si
sparge-i fata.
- Pe timp de noapte circula obligatoriu cu faza lunga. Poti folosi faza lunga si ziua, atunci cind mergi cu viteza.
- Daca circuli noaptea si o masina vine din fata cu faza lunga, baga-i si tu faza lunga in fata, de citeva ori, intermitent. Farurile cu halogen dau efecte atat distractive cat si psihedelice.
- Viteza maxima pe drumurile publice este data de o relatie direct proportionala cu urmatorii factori: muschii tai (Mt), marca masinii (Mm), patratul locului prin care circuli (L, cu atat mai mare cu cat mergi prin comune), puterea masinii pe care o conduci (P) si numarul de masini (Nm) aflate in trafic v=Mt*Mm*L^2*P*Nm, pentru prietenii nostri fizicieni).
Daca inaintea ta se afla cineva cu o masina care merge mai incet claxoneaza-l si baga-i faza lunga in ochi: sa se duca dracului acasa daca nu are masina si merge ca mortu'. Folositi claxonul cit mai mult, mai nervos si in mai multe tonalitati. Injura cu sete. Arata-i degetul mijlociu. Intai mana stanga, apoi ambele - in Bucuresti se poate conduce tinand volanul cu genunchii.
- Daca nu stii sa injuri, nu esti sofer. Daca nu stii sa injuri 20 de minute in sir fara sa te repeti, nu esti sofer bucurestean.
- Cind ploua, va puteti face ziua mai vesela trecind in viteza cu masina prin baltoace in asa fel incit sa improscati cit mai multi pietoni, sau unul dar bine. Daca improscati pietoni aflati in travesare regulamentara pe zebra, obtineti un bonus de stil.
- Dupa ce goliti sticla de suc, aruncati-o pe fereastra pentru ca ocupa prea mult loc in masina. Acelasi lucru este valabil si pentru mucurile de tigari, PET-uri sau sticlele de Gambrinus.
Alte sfaturi pentru conducatorii auto
Daca aveti masina noua, straina, trebuie sa asculati muzica romaneasca dind boxele la maxim si deschizind ferestrele masinii, in asa fel incit, pe de o parte sa poata asculta si ceilalti CD-ul dvs. cu Adrian Copiulul Minune si Blondy, iar pe de alta parte sa va puteti da mare.
Daca masina este romaneasca, decorati-o pe dinauntru cu mileuri, franjuri, fanioane de fotbal, carnetele cu coperti cu femei etc. Un CD atirnat de oglinda retrovizoare este culmea rafinamentului. Daca nu va permiteti CD-uri, o pereche de zaruri mari da la fel de bine.
Sfaturi pentru pietoni
- Cind mergi pe strada ignora toate cosurile de gunoi. E treaba primariei sa mature pe jos, si cum aia tot stau degeaba, nu e cazul sa iti faci probleme sa arunci pe jos tigara, sticla goala de cola, inghetata, sau macar biletul de autobuz (daca esti atat de fraier incat sa-ti cumperi).
- Ia-ti un pumn de seminte (bucurestenii adora semintele) si maninca-le pestrada sau in parc. Scuipatul cojilor este o arta. O coaja de saminta poate fi scuipata alene, in sictir, sau cu putere, dinamic. Poti sa iti cooptezi prietenii si sa faceti concursuri si campionate de scuipat coji de seminte: proba de departare, de precizie, de risc (scuipat coji de seminte pe altii) etc.
- Daca nu ai seminte (se mai intimpla), poti sa scuipi pur si simplu. Nu uita sa horcaiesti inainte.
Intrucit in Bucuresti nu prea sint WC-uri publice, iar alea care sint,sint pe bani, poti sa te usurezi in orice gang, pe usa unei masini (vezi si Parcare, punctul 3), pe un gard de santier. Darca ai convingeri ecologice poti sa iti dai drumul pe un copac sau, in parc, dupa niste boscheti.Totusi, nici un loc nu e mai placut si mai confortabil ca o scara de bloc -un spatiu ideal pentru satisfacerea presantelor tale necesitati
fiziologice.
- Atunci cind iti scoti ciinele la plimbare, convinge-l sa faca pipilica pe usa vecinului si cacalica in fata ferestrei lui, pe trotuar. Daca stai intr-un cartier cu blocuri, convinge-l sa faca pe masina celui de
deasupra, care te-a inundat asta vara.
- Daca mergi si vezi in fata ta o masina parcata pe trotuar (vezisituatia de la Parcare, punctul 3) treci printre ea si zid si plimba-ti cheia pe toata lungimea ei. Daca vrei doar sa il atentionez politicos pe
proprietar, rupe-i, sau macar strimba-i oglinda de pe partea ta.
- Strada se traverseaza oricum si oriunde, totul e sa tii ochii inchisi.
- Pe drumurile publice tu ai intotdeauna prioritate, ca aia cu masina ajung oricum mai repede unde au nevoie.
- Daca esti femeie poti face un gest de curtoazie atunci cind treci strada
prin mijlocul traficului si sa schitezi alergatul. In acest scop, fa citiva pasi saltareti in directia de mers.
- Daca esti licean, unul dintre cele mai amuzante sporturi este mersul in grup cu prietenii pe strada. Puteti practica astfel sporturi ca: rasturnatul cosurilor de gunoi, degajatul burlanelor, fluieratul dupa femei si
caftitul fraierilor. Pentru o definitie a notiunii de fraier consulta versurile trupelor de Hip-Hop.
Raportul Armaghedon: situatia armatei romane
Acest dosar a fost realizat cu scopul de a pune in evidenta problemele cu care se confrunta Armata Romana si de a oferi solutii pentru rezolvarea acestora. Nu incercam in nici un fel sa denigram sau sa punem in umbra realizarile Armatei; incercam doar sa prezentam o realitate.
Principala problema cu care se confrunta in acest moment Armata Romana nu este determinata de lipsa fondurilor sau a echipamentului, ci de mentalitate. Conceptia generala atit in rindul ofiterilor din esaloanele superioare cit si al celor din bazele de instructie a ramas cea din perioada interbelica, cind armata era considerata, intre altele, un “factor educativ”. Ofiterii inca mai sint convinsi ca majoritatea recrutilor, cind vin la unitate, merg pentru prima data cu trenul, vad pentru prima oara un televizor sau un telefon ori gasesc in cazarma conditii de trai mult mai bune decit acasa.
Aceasta conceptie deformata a realitatii este incurajata de esaloanele superioare si este folosita ca argument in momentul in care militarii incep sa comenteze asupra slabei calitati a hranei sau a conditiilor proaste de cazare.
Din acest motiv, managementul resurselor umane din cadrul structurilor Armatei este extrem de deficitar, accentul punindu-se nu pe calitate ci pe cantitate. Comandantii nu se intereseaza de motivatia subordonatilor, de problemele cu care acestia se confrunta, de starea de sanatate a oamenilor, limitindu-se sa urmareasca respectarea literei regulementelor militare si a indatoririlor de serviciu.
Este adevarat, in ultimii ani, in structurile Armatei au inceput sa patrunda ofiteri cu o mai buna pregatire psihologica, insa, acestia ocupa functii prea mici pentru a-si putea impune punctul de vedere. Vom analiza pe larg aceste aspecte in capitolul intitulat “Factorul uman”. O alta problema cu care se confrunta Armata o reprezinta cea a logisticii. Procesul de reorganizare al fortelor armate a determinat supraaglemerarea anumitor unitati, in timp ce o mare parte din spatiile de cazare ramin nefolosite in unitatile in curs de dezafectare. Echipamentul soldatilor este de calitate proasta si vechi, in mai toate unitatile exista mari probleme legate de calitatea si cantitatea hranei iar serviciile medicale sint ca si inexistente.
Mai mult, deoarece in majoritatea unitatilor militare hrana este pregatita de societati comerciale ai caror actionari sint oameni politici sau ofiteri cu functii mari din esaloanele superioare, s-a ajuns in situatia in care transferul soldatilor de la o unitate la alta sa fie determinat nu de programul pregatirii de lupta ci de interesele celor care se afla in spatele societatilor comerciale respective. Cazurile in care soldatii au fost detasati sau au fost opriti la o unitate pentru a se permite fuctionarea firmei care prepara hrana sint extrem de numeroase.
Pregatirea pentru lupta a trupei este extrem de precara. Bazele de instructie nu au, de exemplu, casti de otel pentru intregul efectiv. In procesul de instructie accentul este pus aproape in intregime pe pregatirea fizica, neglijindu-se pregatirea psihologica sau tactica. Mai mult, desi Romania a aderat la Tratatul privind interzicerea minelor antipersonal, instructia militarilor in termen include si acest capitol.
Nu trebuie neglijata nici discriminarea etnica practicata impotriva militarilor de origine maghiara sau rroma. Desi discriminarea nu este institutionalizata, este practicata de catre gradati si ofiterii inferiori.
I. LOGISTICA
I.1.Echipamentul
Echipamentul primit de trupa este de o calitate extrem de slaba atat din cauza vechimii cit si datorita calitatii proaste a materialelor. De exemplu, in anul 2001, trupa a primit bocanci fabricati in 1985, uniforme croite in 1992 si masti contra gazelor din 1975. Bocancii se rup extrem de usor, talpile acestora cedeaza in cel mult o luna. In plus, administratorii de companie [noua titulatura a plutonierilor de companie] nu se preocupa ca fiecare soldat sa primeasca exact marimea necesara. Din comoditate se merge pe ideea ca, in final, piciorul “se va da” dupa bocanc, cu rezultate dezastruoase asupra starii de sanatate a trupei. La fel se intimpla si in cazul uniformelor. Acestea sint croite prost, din materiale de slaba calitate si refolosite peste limita permisa de regulamente. Cazurile in care soldatii se instruiesc cu tinuta rupta sint extrem de numeroase. In plus, militarii nu primesc tot echipamentul. Tinutele de oras sint extrem de putine iar, din
acest motiv soldatii sint obligati sa plece in invoiri sau permisii in haine civile. Desi in mod normal un soldat ar trebui sa primeasca trei camasi, el primeste doar una, cel mult doua. Militarii sint obligati sa poarte lenjeria speciala oferita de Armata. Numai ca materialele din care este confectionata aceasta nu permit respiratia corpului. Alocarea drepturilor, respectiv, a pastei de dinti si de ras, a lamelor, sapunului, cremei de ghete se face cu intreruperi de citeva luni din cauza lipsei fondurilor.
I.2. Cazarmare
Supraaglomerarea unitatilor prin infiintarea Bazelor de Instructie (B.I.) a determinat inrautatirea conditiilor de cazare a militarilor. Desi Regulamentul Serviciului Interior (RG 1) prevede ca in dormitoare fiecare militar sa dispuna de cite 10 mc de aer, acest lucru nu se intimpla. Un dormitor de 100 de oameni este ceva obisnuit in Bazele de Instructie, cu paturi supraetajate si cu un spatiu de circa 30 de cm intre paturi. WC-urile, care se afla la mica distanta de dormitor nu sint dezinfectate din lipsa de clor, ceea ce sporeste riscul aparitiei unor focare de infectie. Contrar prevederilor RG1, uscatoarele de haine care ar fi trebuit sa existe pe linga fiecare dormitor sint aproape inexistente.
I.3. Hrana
In ciuda meniurilor stabilite si care ar trebui sa contina 4000 de calorii pe zi, hrana soldatilor abia daca are in jur de 2500-3000. Desi din depozitele de alimente se livreaza cantitatile de alimente necesare, o parte din acestea nu mai ajung in farfuriile soldatilor. Aceasta situatie a fost sesizata in nenumarate rinduri si de presa militara, fara nici un rezultat concret, insa. Meniul trupei se bazeaza in mare proportie doar pe fasole si cartofi; hrana este extrem de deficitara in privinta continutului de vitamina C, ceea ce determina aparitia unor forme incipiente de scorbut.
I.4. Sanatatea
Infirmeriile din unitatile militare nu sint incadrate cu personal suficient. In cazul in care exista personal, acesta trateaza superficial problemele de sanatate cu care se confrunta militarii.
Medicamentele de care dispun infirmeriile sint insuficiente si, uneori, depasite moral (este cazul, de exemplu, al Tetraciclinei folosite pe post de antibiotic).
Ceea ce este, poate, mai grav, este faptul ca, in cazul in care un medic acorda, totusi, atentie unei probleme medicale, scutirea acordata unui militar nu este recunoscuta de comandantii militari. Au fost semnalate cazuri, in special in Bazele de instructie, in care militarii bolnavi au fost scosi la program desi erau scutiti de efort fizic de catre medici.
Cabinetele stomatologice nu sint dotate cu aparatura corespunzatoare, iar, uneori, medicii stomatologi sint pusi in situatia de a acorda consultatii de medicina generala.
O mare problema cu care se confrunta marea majoritate a unitatilor militare o constituie igiena precara a militarilor. Pe de o parte, soldatii sint obligati sa poarte numai lenjeria si ciorapii oferiti de armata, iar daca la inspectia de dimineata sint descoperiti ca au chiloti sau ciorapi “civili” sint pedepsiti. Numai ca lenjeria oferita de armata nu lasa corpul sa respire, dupa o zi de instructie transpiratia nu se evapora. In plus, lenjeria este schimbata o data pe saptamina. In ceea ce priveste ciorapii, militarii primesc trei perechi pentru un ciclu de instructie de patru luni.
O alta problema in ceea ce priveste igiena o constituie spatiile insalubre in care militarii servesc masa. Soldatii nu se pot spala pe miine inainte de intrarea la masa deoarece nu exista chiuvete la intrarea in cantina iar acolo unde exista, acestea sint plasate la iesirea din sala de mese. Tavile in ncare militarii isi iau farfuriile cu mincare sint murdare de grasime deoarece personalul de serviciu din sala de mese nu le spala. Tacimurile sint murdare din acelasi motiv iar medicii de unitate nu se intereseaza sa remedieze aceste deficiente.
I.5. Baza materiala
La acest capitol unitatile sint extrem de deficitare. Bazele de instructie, de exemplu, nu poseda casti de otel pentru toti militarii iar completele de protectie chimica sint ca si inexistente. Cu mari eforturi se reuseste confectionarea de tinte pentru instructie.
Un exemplu interesant il constituie cazul DEVO. DEVO – Dispozitivul Electrooptic pentru Verificarea Ochirii – este constituit dintr-o tija care se introduce in teava armei. In momentul in care militarul apasa pe tragaci, din capatul tijei se proiecteaza pe un panou o raza in inflarosu care activeaza anumiti senzori. In acest fel se pot verifica deprinderile capatate de soldati in procesul de instructie a tragerii si se pot corecta rapid si ieftin deficientele. Insa, desi avantajele folosirii DEVO sint mai mult decit evidente, aceasta instalatie nu se mai foloseste desi aproape ca nu exista unitate care sa nu o posede chiar in mai multe exemplare.
II. FACTORUL UMAN
II.1. Cadrele
Exista doua categorii antagoniste de ofiteri in Armata: cei care s-au format inainte de 1989 si cei care au preluat functii de comanda dupa. Problema cu care se confrunta Armata este ca prea putine cadre care s-au format in ultimii ani detin functii de conducere importante. Cu toate acestea, o caracteristica relevanta o constituie la ambele categorii lipsa de cultura si incapacitatea de a-si dezvolta un orizont de gindire care sa depaseasca limitele cazarmii. Pregatirea psihologica lipseste aproape cu desavirsire. Acest lucru nu inseamna ca nu exista si exceptii, irelevante, insa.
Alarmant de multe cadre au pasiunea alcoolului, pe care-l consuma in cantitati imense chiar si in timpul serviciului.
Aceasta stare a fost determinata de mai multi factori printre care insuficienta motivare financiara sau lipsa locuintelor pentru cadre. In plus, aplicarea programului de restructurare a armatei a dus la suprasolicitarea cadrelor din unitatile active din cauza lipsei de personal.
Un factor important in ceea ce-i priveste pe militarii angajati pe baza de contract l-a constituit anul trecut retrogradarea acestora de la gradul de sergent la cel de caporal. Nemultumiti de aceasta situatie, aproape toti fostii sergenti angajati, deveniti caporali, au renuntat sa mai vina la servici in uniforma.
II.1. Trupa
In general, soldatul roman care-si satisface stagiul militar cu termen normal sau redus este privit de catre cadrele militare ca un sclav. Nu doar pentru ca trebuie sa execute corvezile prevazute prin regulamente, ci si pentru ca un comandant are drepturi aproape nelimitate asupra soldatilor din subordine. Aceste drepturi s-au impamintenit in ultimii ani, chiar daca nu sint prevazute de regulamente. Soldatul este obligat sa repare televizorul sau masina comandantului, fie el subofiter sau ofiter, sa-i aduca bautura la intoarcerea din permisie, sau sa-l imprumute cu bani pe acesta.
Soldatul roman nu este motivat sa-si satisfaca stagiul militar care este privit doar ca o pierdere inutila de timp si bani. In plus, putinul elan patriotic cu care vine soldatul in cazarma este rapid spulberat de tratamentul aplicat de catre superiori.
In mod paradoxal, institutia Armatei, atit de bogata in ceea ce priveste cultura organizationala (simboluri, ceremonii, traditii, etc.), foloseste ineficient acest instrument de conditionare a performantelor si functionalitatii.
Nu este lipsit de importanta faptul ca in unele unitati soldatilor li se solicita bani pentru diversele cheltuieli legate de materiale de intretinere: ulei de arma, vopsea sau var.
O situatie alarmanta o constituie discriminarea etnica practicata de gradati si de ofiterii inferiori fata de soldatii apartinind minoritatilor maghiara si rroma. Acestia sint pusi sa execute corvezile cele mai neplacute
(sa curete WC-urile, de exemplu), iar in marea majoritate a timpului sint jigniti in mod sistematic cu apelative peiorative : "bozgori" - maghiarii sau "tigani boriti" - rromii. Pentru distractia gradatilor, maghiarii (care in cele mai multe cazuri vorbesc foarte prost limba romana) sint obligati de gradati sau ofiteri sa defileze citind "Treceti batalioane romane Carpatii" iar rromii trebuie sa danseze ursul sau sa cinte cintece de petrecere.
III. FACTORUL PSIHOLOGIC
III.1. Fisele de cunoastere
La sosirea in cazarma, fiecarui soldat i se intocmeste o fisa de cunoastre psihologica. Desi, teoretic, acestea ar trebui sa fie folosite pentru realizarea unui portret psihologic al fiecarui militar, in realitate fisele sint considerate de catre ofiteri doar o munca birocratica inutila. Informatiile cuprinse in fisele de cunoastere se refera atit la datele antropologice ale fiecarui soldat, datele personale, cit si date cu privire la anturajul acestuia si contin citeva elemente de identificare a tipului de personalitate caruia ii apartine. Fisele ar trebui sa fie completate cu maxima atentie, insa, de cele mai multe ori, ele sint completate la intimplare, mai ales in ceea ce priveste datele antropometrice. Chiar si asa, fisele nu sint studiate de catre comandantii de plutoane (nepregatiri din punct de vedere psihologic), desi ar putea oferi informatii valoroase despre militari. In acest mod comandantii pierd ocazia de a-si cunoaste oamenii din subordine si, mai ales, de a-i intelege. Se ajunge astfel la situatii in care anumite probleme, cum ar fi incapacitatea soldatului de a-si coordona miscarile sau incetineala cu care acesta da raspunsuri sa fie considerate rea-vointa si pedepsite ca atare. Incompetenta in materie de cunoastere psihologica determina comandantii sa faca erori grave in gestiunea conflictelor, care sint rezolvate, de cele mai multe ori, prin abuzul de putere al celui mai mare in grad.
III.2. Recompense si sanctiuni
Desi exista o clasificare a acestora, in realitate nu se tine seama de acest lucru, preferindu-se sa se pedepseasca chiar si prima greseala cu o sanctiune cit mai dura. In mod ilogic, sanctiunile sint acordate chiar si pentru greseala cea mai neinsemnata, insa recompensele nu, considerindu-se ca indeplinirea unei sarcini, oricit de dificile, este fireasca, si, deci, nu mai trebuie rasplatita.
Desi pedespele colective sint interzise, greseala unui singur soldat determina pedepsirea intregii subunitati.
Permisiile sint acordate contra unor beneficii: gradatii care propun soldatii pentru permisii le conditioneaza acest lucru de aducerea unor pachete cu mincare de acasa iar ofiterii care le aproba asteapta sticle cu bautura de la soldati.
IV. PREGATIREA
IV. 1. CLRMG
Orele afectate in programul de instructie pentru CLRMG (acronim pentru Cunoasterea Legilor si Regulamentelor Militare Generale) sint de cele mai multe ori inlocuite cu ore de instructie de front. Conform programului, regulamentele militare sint studiate in general dupa ora 16.00, cind cadrele militare sint plecate acasa iar de supravegherea militarilor se ocupa gradatii. Acestia sint liberi sa-si scoata subordonatii la instructie, deoarece nici un ofiter nu va interzice acest lucru. In plus, regulamentele sint extrem de putine, in mare masura datind de dinainte de 1989.
Chiar daca in anul 2000 a aparut o noua versiune a RG1, exemplarele sint rare.
In plus, mai grav ni se pare ca militarilor in termen nu le sint prelucrate nici macar notiuni elementare de DIU (Drept Umanitar International), care cuprinde intre altele, tratamentul aplicat populatiei civile in caz de conflict armat precum si drepturile prizonierilor. Orele de DIU exista in programul de instructie dar nimeni nu le acorda atentie.
In ceea ce priveste CLRMG, mai grav este ca o mare parte a ofiterilor nu cunosc in mod clar prevederile regulamentelor.
Trebuie precizat faptul ca, desi Romania a aderat la Tratatul de interzicere a minelor antipersonal, instructia militarilor cuprinde inclusiv acest punct. Nu doar studierea minelor in calitate de concept, ci chiar modul de utilizare, instalare, etc. .
IV.2. Instructia
Dupa cum am precizat deja, principala componenta a instructiei o reprezinta pregatirea fizica si instructia de front (intoarcerile de pe loc si din mers, pasul de defilare, punerea si scoaterea baionetei). Instructia tactica este neglijata, modalitatile de comunicare (telefonie, statii radio, etc.) sint tratate extrem de superficial si doar la nivel teoretic iar componenta motorizata (TAB) la fel. Predomina in continuare conceptia potrivit careia succesul in lupta este asigurat de atacul la baioneta cu strigate de “URA”. Desi puterea de foc a grupei de infanterie s-a schimbat prin introducerea mitralierei de companie, tactica de lupta a grupei se bazeaza in continuare pe sprijinul de foc al tragatorului de la pusca mitraliera.
In ceea ce priveste interoperabilitatea dintre arme, aceasta notiune lipseste chiar ca si concept.
V. CONCLUZII
Armata Romana nu este capabila sa riposteze in cazul unui atac. Acest lucru il vom demonstra pe larg intr-un raport viitor dedicat unitatilor operative. Armata nu se poate baza pe loialitatea soldatilor, tratati ca niste sclavi, slab instruiti si prost echipati si nici pe tehnica de lupta invechita moral si fizic.
Soldatul roman este tratat ca un sclav iar lipsa unei motivatii il determina pe acesta sa trateze extrem de superficial serviciul militar. Nu trebuie neglijata nici lipsa consilierilor psihologici din unitati, fapt ce a detrminat o crestere alarmanta a numarului de sinucideri si dezertari in ultimii ani. Desi s-a mediatizat intens reintroducerea preotilor militari, extrem de putine unitati au asa ceva, iar soldatilor nu li se permite sa mearga la biserica.
Igiena si starea de sanatate a militarilor sint neglijate, hranirea soldatilor se face la un nivel extrem de slab (s-a ajuns ca, in goana dupa profit, societatile care au contract de furnizare a hranei sa amestece resturile zilei anterioare realizind performanta de a oferi cartofi amestecati cu fasole), instructia este deficitara la numeroase capitole.
Factorii de decizie ar trebui sa se implice pentru a schimba aceasta stare de lucruri
Dictionar amuzant
Ambasador - Spion sigur si onorabil
Palma - O donatie intre vii
Fidelitate * - O grozava mancarime cu interzicere de a te scarpina
A admira - Un mijloc comod de a lasa sa se creada ca ai inteles
Altruism - Arta de a te servi de altii avand aerul ca le vrei binele
Dragostea * - E ca ciupercile: nu stii daca e buna sau rea decat
dupa ce e prea tarziu
Entuziasm - Nu poti sa te abtii de la prostii
Expert * - Cel care stie din ce in ce mai multe despre din ce in
ce mai putine lucruri
Fricos * - Om ce gandeste cu picioarele in caz de pericol
Glorie - A fi cunoscut de cei pe care nu vrei sa-i cunosti
Oglinda * - E bine s-o consultam fiind capabila sa reflecteze
Absurd * - Sot care nu recunoaste ca sotia are dreptul sa-l insele
Aburi - Apa care ploua in sus
Acru * - Barbat, cu nevasta dulce pentru altii
Adoratie - Iubire supra-alimentata
Album * - Cimitir cu mortii afara
Amant * - Glasul sotului mut
Apa * - Articol pentru inot
Atent - Asa cum e sotul cu alte femei
Balet - Arta calcata in picioare
Banita - Palarie moderna pentru taratele din cap
Bicorn - Barbat insurat a doua oara
Cuvant - Indiscretia gandului
EA * - NIMIC cand e a ei; CEVA cand e altuia; TOTUL cand e a ta
Favorit * - Piesa din lenjeria de pat a imparateselor
Harem * - Visul sotului dupa ce s-a certat cu nevasta si doarme
singur pe canapeaua din sufragerie
Ibovnic - Schimbul doi in casnicie
Nevasta * - Femeie care te incanta o luna si te descanta toata viata
Femeie - Enigma care spune tot
Sotie * - Painea noastra cea de toate noptile
Peruca - Proteza la cap
Porc * - Mezeluri imbracate civil
Renuntare - Guma de sters pe bot
Ruj * - Aperitivul sarutului
Sifon - Apa cu nervi
Sifonier - Spatiu locativ pentru cei prinsi la nevestele altora
Vacanta - Zilele de varf ale scolarilor
Zarva - Niste femei la un loc
Zi - Conjunctie intre ieri si maine
Palma - O donatie intre vii
Fidelitate * - O grozava mancarime cu interzicere de a te scarpina
A admira - Un mijloc comod de a lasa sa se creada ca ai inteles
Altruism - Arta de a te servi de altii avand aerul ca le vrei binele
Dragostea * - E ca ciupercile: nu stii daca e buna sau rea decat
dupa ce e prea tarziu
Entuziasm - Nu poti sa te abtii de la prostii
Expert * - Cel care stie din ce in ce mai multe despre din ce in
ce mai putine lucruri
Fricos * - Om ce gandeste cu picioarele in caz de pericol
Glorie - A fi cunoscut de cei pe care nu vrei sa-i cunosti
Oglinda * - E bine s-o consultam fiind capabila sa reflecteze
Absurd * - Sot care nu recunoaste ca sotia are dreptul sa-l insele
Aburi - Apa care ploua in sus
Acru * - Barbat, cu nevasta dulce pentru altii
Adoratie - Iubire supra-alimentata
Album * - Cimitir cu mortii afara
Amant * - Glasul sotului mut
Apa * - Articol pentru inot
Atent - Asa cum e sotul cu alte femei
Balet - Arta calcata in picioare
Banita - Palarie moderna pentru taratele din cap
Bicorn - Barbat insurat a doua oara
Cuvant - Indiscretia gandului
EA * - NIMIC cand e a ei; CEVA cand e altuia; TOTUL cand e a ta
Favorit * - Piesa din lenjeria de pat a imparateselor
Harem * - Visul sotului dupa ce s-a certat cu nevasta si doarme
singur pe canapeaua din sufragerie
Ibovnic - Schimbul doi in casnicie
Nevasta * - Femeie care te incanta o luna si te descanta toata viata
Femeie - Enigma care spune tot
Sotie * - Painea noastra cea de toate noptile
Peruca - Proteza la cap
Porc * - Mezeluri imbracate civil
Renuntare - Guma de sters pe bot
Ruj * - Aperitivul sarutului
Sifon - Apa cu nervi
Sifonier - Spatiu locativ pentru cei prinsi la nevestele altora
Vacanta - Zilele de varf ale scolarilor
Zarva - Niste femei la un loc
Zi - Conjunctie intre ieri si maine
Noul automobil----FEMEIA GTX.1V
AVANTAJE:
- are toate directiile;
- in stare normala face opturi fara eforturi;
- se curata automat in fiecare luna;
- se utilizeaza cu si fara capota;
- se adapteaza la toate figurile;
- bine umflata tine noua luni;
- demareaza si la frig;
- functioneaza doar cu o bujie;
- poate circula fara permis;
- se greseaza singura;
- la portbagaj nu poate lua decat o singura persoana;
- are putere mare la incalzire;
- poate intra in sarcina fara prea mult rodaj;
- la hopuri se arcuieste usor;
- se ridica rapid chiar si fara arcuri;
- amortizeaza sensibil socurile;
- folosita ilegal nu face zgomot;
- functioneaza si rasturnata;
DEZAVANTAJE
- nu are stergator de parbriz;
- poate fi utilizata si de amatori;
- nu are schimbator de viteze;
- are contur mare;
- stopul functioneaza o data pe luna;
- la turatie mare sare din viteza;
- desi fara frana poate fi usor desfranata;
- unele tipuri trebuie schimbate des;
DIVERSE:
Exploatata rational poate functiona circa 40 de ani, chiar si mai mult dupa
care valvolina incepe sa se ingroase si masina se incalzeste greu.
In acest caz se poate schimba cu una de productie mai noua.
In cazul cand folositi tipuri straine nu claxonati pe la prieteni.
- are toate directiile;
- in stare normala face opturi fara eforturi;
- se curata automat in fiecare luna;
- se utilizeaza cu si fara capota;
- se adapteaza la toate figurile;
- bine umflata tine noua luni;
- demareaza si la frig;
- functioneaza doar cu o bujie;
- poate circula fara permis;
- se greseaza singura;
- la portbagaj nu poate lua decat o singura persoana;
- are putere mare la incalzire;
- poate intra in sarcina fara prea mult rodaj;
- la hopuri se arcuieste usor;
- se ridica rapid chiar si fara arcuri;
- amortizeaza sensibil socurile;
- folosita ilegal nu face zgomot;
- functioneaza si rasturnata;
DEZAVANTAJE
- nu are stergator de parbriz;
- poate fi utilizata si de amatori;
- nu are schimbator de viteze;
- are contur mare;
- stopul functioneaza o data pe luna;
- la turatie mare sare din viteza;
- desi fara frana poate fi usor desfranata;
- unele tipuri trebuie schimbate des;
DIVERSE:
Exploatata rational poate functiona circa 40 de ani, chiar si mai mult dupa
care valvolina incepe sa se ingroase si masina se incalzeste greu.
In acest caz se poate schimba cu una de productie mai noua.
In cazul cand folositi tipuri straine nu claxonati pe la prieteni.
Ocaua mică a lui Tăriceanu
Se spune că ramân în istorie şi în amintirea contemporanilor oamenii consecvenţi, dispuşi să moară pentru a-şi apăra principiile. Într-o Românie unde “băieţii deştepţi” fac legea şi doar fraierii mai au principii şi idealuri înalte, este normal ca prim-ministrul ţării să nu dea doi bani pe moralitate şi consecvenţă. Cu acazia suspendării preşedintelui României, ales de fraierii care mai cred că votul lor contează, şi a eliminării unor miniştri gen Monica Macovei, singurul ministru pentru care oamenii au ieşit în stradă, Nuliceanu a afirmat că Parlamentul este singurul for democratic ale cărui decizii trebuie respectate, mai ales când te numeşti Guvernul Văcăroiu II. Numai că acelaşi parlament, plin de foşti bolşevici, pupincurişti, securişti, turnători, mafioţi şi alte specii, decide majorarea salariilor profesorilor cu 50 % (decizie populistă şi greu realizabilă). În acest moment Tăriceanu realizează că deciziile Parlamentului nu mai sunt corecte şi nu pot fi aplicate. Dar atunci câte ocale are acest Nuliceanu ? Cum să te mai miri că-n ţara asta nu se respectă nici o lege, când prim-ministrul ţării nu are o regulă unitară de apreciere a legalităţii. Pentru acest asistat de gaşca Fenechiu + Patriciu, regulile şi aprecierile se realizează după cum bate vântul. Sistemul ticăloşit psd a existat atât timp cât Tăriceanu era un neica nimeni ce dorea funcţia de prim-ministru. Odată cu ajutorul psd, se schimbă macazul şi justiţia are alte priorităţi (de exemplu îndepărtarea procurorilor incomozi). Parlamentul este forul suprem pâna la momentul în care se măresc salariile profesorilor (cei care l-au votat pe acest Nuliceanu), după aceea însă deciziile Parlamentului nu trebuie puse în aplicare deoarece, vezi doamne, nu sunt bani. Oare ce vede acest Tăriceanu când se uită în oglindă ? Cel mai bun politician dintre afacerişti sau cel mai bun afacerist dintre politicieni ? …
Pasărea pe limba ei piere
“Cristian Adomniţei trebuia sa negocieze cu PSD-ul un procent rezonabil de creştere a salariilor profesorilor”, declara recent C.P. Tăriceanu. De aici reiese clar că acest Vacăroiu al II-lea al României şi-a negociat numai cu PSD-ul (partidul mafioţilor liberi, datorită unei justiţii pline de denozauri bolşevici şi ştulfe liberale) rămânerea sa la guvernare. Şi ce putea oferi acest Nuliceanu al României ? Firmele personale nu intră în discuţie, aşa încât le-a oferit psediştilor ceea ce au cerut: pensii pentru electoratul psd, chair dacă se moare pe infrastructura de doi lei a României, şi protecţie mafioţilor din PSD, doar celor de teapa lui A. Năstase nu le prieşte statul la răcoare. Într-o Românie membră a UE, guvernul de cacao Tăriceanu doi n-a reuşit să schimbe semnificativ nimic în această ţară, în afara creşterii consumului. Doar atunci când ai nişte bani te duci la birt, mănânci şi bei, chiar dacă îţi plouă în casă. Pentru viitorul prosper al acestei ţări, Tăriceanu este o barieră comparabilă cu perioada Văcăroiu, atunci când reformele au stagnat, iar România a fost depăşită clar de tările baltice şi tot grupul care au aderat la UE înaintea noastră. În cazul unei noi prezenţe liberale sau/şi neocomuniste la guvernarea României, deja îmi pregătesc paşaportul pentru a cere viză (sau BI/CI) pentru a nu muri pe autostrăzile României sau a nu admira palatele baronilor de tot soiul, pe care o justiţie blocată şi de Tăriceanu nu reuşeşte să-i condamne. Nici măcar ANI - pe care au tot blocat-o neocomuniştii din PSD – nu este funcţională. A cerut psd + prm moartea clinică a CNSAS-ului, Tăriceanu s-a executat, prin intermediul Curţii Constituţionale. Mai pomeneşte acest Nuliceanu de legea lustraţiei ? De sistemul ticăloşit ? Până şi Băsescu pare să fi obosit. PSD + PNL/ viitorul nostru unde e ? În pensia mărită a bunicii, probabil …
Stenogramele PSD (II)
Apropo de Iaşi - nu e Solcanu aici - se întâmplă un lucru
foarte interesant în toată ţara. Vă rog să observaţi, să vă uitaţi cu
atenţie. Încep tot felul de grupuri, de societăţi să cumpere
proprietăţi imobiliare. Până acuma erau italienii în Ardeal,
acuma sunt alţii în Moldova, nu ştiu cine sunt, în zona Iaşi şi altele
- prin intermediul unor băieţi care au lucrat la mari firme ruseşti
care sunt în România, nu ştim cine sunt, şi care cumpără tot felul
de proprietăţi în Iaşi şi în alte părţi, imobiliare. Este o chestiune
foarte interesantă pe care ar trebui să o vedem cu mare atenţie,
pentru că este foarte clar că bastioanele sau linia frontului cu
NATO acum se construieşte şi rămâne de văzut unde este. Va fi,
după părerea mea, o încercare în perioada următoare
extraordinară de dobândire de proprietăţi imobiliare, nu numai în
Vest, dar şi în Est şi va trebui să ne uităm cu atenţie.
Presa este tema pe care noi o gestionăm cel mai prost şi
asta pentru că nu vrem să ajungem, până la urmă, la o formulă
coagulată. Astăzi am recitit statutul. Este vorba de presa
partidului, de presa sub conducerea partidului. Sufletul! Nimic,
nimic din toate astea. "Dimineaţa" aproape că nu mi-am mai adus
aminte că există. Există undeva, stă pe undeva într-o clădire şi nu
are întotdeauna articole foarte rele, dar tipul de acolo vrea să
plece, redactorul şef. Nu ştiu, o desfiinţăm, o relansăm, o reluăm?
Nu neapărat e vorba de ,,Dimineaţa", e vorba de mass media în
general, pentru că, practic, mass media doreşte să arate că ea de
fapt este singura putere care contează în ţară şi că ea schimbă
guvernele şi regimurile politice. Şi asta este de fapt tema foarte
clară. Şi nu contează, până la urmă, că noi suntem la putere, a
făcut acelaşi lucru şi în 2000. Este o problemă de mentalitate.
Presa nu este în concurenţă, cum sunt partidele politice, ziarele
sunt cartelate, ele nu sar unul la altul, se fac înţelegeri şi stabilesc
anumite lucruri.
Cred că aici avem o foarte mare problemă şi dacă nu ne
trezim rapid să vedem ce facem ...
10
Dl. Adrian Năstase
Bun, o să discutăm separat chestiunea asta.
Televiziunea Română va trebui să încercăm să o facem mai
eficientă. Când am discutat cu - nu-mi mai aduc aminte, cu un
prim-ministru nu ştiu din ce ţară - mi-a spus un lucru foarte
interesant. Presa, mass media privată este legată de dreapta, iar
televiziunea publică nu ne susţine. Ideea fiind aceea că de fapt
angajamentele clare de dreapta, cum este acum şi cu Antena 1 şi
cu multe alte radiouri şi ziare care sunt pe anumite zone. L
a televiziune - m-am uitat duminică - era o emisiune de
divertisment. Cine era marea vedetă a Televiziunii Române?
Marcel Iureş, care vorbea despre statul care ne supără pe toţi, ne
enervează pe toţi. Cel care făcea emisiunea nu a ştiut să-i spună
sau nu a vrut că el a participat la campania electorală a lui
Constantinescu şi a fost într-un clip care îl recomanda pe
Constantinescu poporului ca să fie şeful statului. Chiar nu mai
există nici un alt actor din România capabil să vină la prima
emisiune de divertisment a anului?
Noi am mai făcut la un moment dat, l-am rugat pe Valentin
Nicolau să facă nu numai o analiză a ştirilor. La ştiri lucrurile se
echilibrează cumva, că rar mai reuşim noi să mai dăm o
informaţie pe pozitiv, dar, în orice caz, nu intră nimic pe negativ
despre ceilalţi. Asta nu va intra, să ne fie foarte clar, dar pe
ansamblul emisiunilor la televiziune, care sunt persoanele publice
care au apărut la talk-show-uri, care apar la emisiunea de seară
de nu ştiu când, personalitatea nu ştiu care, interviurile nu ştiu
care şi nu arăta foarte bine analiza aceea. A fost făcută pe o lună
de zile.
Vreau să reluăm aceste lucruri. La fel, TVR 2, la fel la
Radioul Naţional. Am sprijinit la un moment dat - trebuie să vorbim
şi cu Şeulean - Radioul pentru Tineret, care nu mai există. Îmi
spunea cineva de curând că media de vârstă a redacţiei la Radio
Tineret este 56 de ani. Eu vorbesc de Radiol Tineret. Este vorba
de faptul că, practic, emisiunea nu are audienţă, deci canalul ăsta
nu are audienţă.
11
Eu vă spun următorul lucru - eu nu am ascultat Radio
Tineret, aşa că nu ştiu cum e, dar dacă voi îl ascultaţi şi e bine, nu
am nimic împotrivă - eu pot să vă spun, însă, că băiatul meu cel
mare nu-l ascultă, băiatul mai mic nu ... Dacă voi ştiţi cine ascultă
Radio Tineret e bine şi sunteţi mulţumiţi, e în ordine, dar eu vă
spun că ăştia tineri pe care i-am auzit eu vorbind aşa, niciodată ...
I-am întrebat pe vreo doi-trei care erau cu Andrei despre Radio
Tineret şi m-au întrebat ce e asta. Da, da, e în ordine. Dacă e
mare fac nişte poveşti care să-i atragă într-un fel.
Dl. Nicolae Văcăroiu
După părerea mea, are o audienţă foarte mare emisiunile
astea la adresa Guvernului.
Dl. Adrian Năstase
Nu le-am văzut.
Dl. Nicolae Văcăroiu
Pe TVR 2. Nu vă mai spun că ... pentru că noi nu avem ...
Dl. Adrian Năstase
VR 2, în orice caz, a crescut foarte mult, ceea ce este bine,
dar dacă discută criticându-ne pe noi nu e bine. Trebuie să facem
analize. Acuma fiecare dintre noi ne-am uitat zece minute ...
Dl. Nicolae Văcăroiu
O oră a fost numai cu scandalurile din agricultură, cu ...
Dl. Adrian Năstase
Este foarte greu. Trebuie făcută o monitorizare de la cap la
coadă, că altfel, aşa, nu ne dăm seama. TVR 2, însă, a început să
crească şi devine un canal şi ar trebui să-l folosim mai bine.
Uite, ajungem aproape de ora 18,00 şi am vorbit numai eu.
Mai avem nişte probleme legate de monitorizări, de reacţie
rapidă. Nu ştim unele lucruri care par mai importante. Noi
12
monitorizăm numai ziarele centrale, nu avem o monitorizare
atentă sau, în orice caz, eu am una, dar nu este ...
Dl.
Cu presa locală.
Dl. Adrian Năstase
Cu presa locală. Bun. Este foarte important să vedem cum
reacţionăm, ce introducem. Nu reuşim să dăm suficient de ... deci
grupul de reacţie rapidă ...
Dl.
Cu presa locală trebuie să revedem toate ...
Dl. Adrian Năstase
Acum, că este domnul Ştireanu preşedinte executiv, cred că
lucrurile se vor rezolva. Este foarte bine, nu e o problemă. Haideţi
să mergem mai departe că e foarte târziu. E foarte bine, deci
haideţi, fiecare ce ştie, cu experienţa lui personală, că altfel aşa,
discutăm în general despre toate. Fiecare cu experienţa lui ce
ziare a făcut fiecare, că asta trebuie să vedem până la urmă, ne
implicăm cu bani, cu cunoştinţe, care sunt analiştii pe care îi
trimitem la televiziuni. Data viitoare poate facem un text aşa şi
fiecare să treacă 10 analişti pe care el îi recomandă pentru
televiziuni, radiouri şi aşa mai departe.
Dl.
Pe politici economice ...
Dl. Adrian Năstase
Haideţi să începem. Mergem cu trei oameni de fiecare dată
şi cu şapte revoluţionari?! Oricât de buni ar fi revoluţionarii, nu pot
să fie la toate talk-show-urile. Au încercat. Cu partidul o să vorbim
mai mult acolo. Nu avem vreme să discutăm mai mult, dar o să le
tot vedem lucrurile astea.
13
Eu cred, însă, că trebuie să revenim foarte rapid la ordinea
de zi şi apoi lucrurile superimportante o să vă rog să le spuneţi
voi.
Calendarul principalelor acţiuni. Asta este o chestiune
importantă pe care va trebui s-o decidem până săptămâna
viitoare. Săptămâna viitoare o să facem şi o întâlnire cu domnul
preşedinte Iliescu, după amiază, să discutăm din nou despre
calendarul electoral, legile electorale şi tot în formatul în care am
mai fost acolo. Până atunci, să pregătim din nou materiale, să
vedem exact care sunt temele. Important este să vedem cum
mergem.
În rest, săptămâna viitoare poate decidem şi elemente mai
concrete, începem să pregăti echipa de campanie electorală -
asta este o chestiune - şi analiza cu judeţele, deci o programare a
judeţelor pentru perioada 19-23 ianuarie. Să încercăm în
săptămâna aceea să vedem. Îi chemăm aici la partid şi facem şi o
pregătire cu ei. O facem când mă întorc din China? A, nu, asta e
în februarie. Nu, dar merg împreună cu Gutteres şi cu încă cineva,
cu cineva din Italia, nu cu Pasino, cu cel care a fost prim-ministru,
Dalema. Cu Amato merg? E mai bine dacă este Amato, dar am
impresia că este Dalema totuşi. Bun. Amato este un tip
superinteligent. Dalema este mai de stânga şi este mai dificil. Şi
mergem pentru o întâlnire de contact între Internaţionala
Socialistă şi Partidul Comunist Chinez, ceea ce este foarte
important. Trebuie să vedem mai departe.
Analiza cu judeţele, am stabilit. Dacă sunt probleme, unele
dintre ele le vedem operativ şi facem schimbările necesare.
Trebuie lucrat foarte serios cu fiecare judeţ, cu sondaje, cu tot ce
trebuie, probleme, să încercăm din nou să vedem punctele de
vulnerabilitate.
Noi am reuşit destul de bine să ne organizăm, până acum la
partid relaţia cu zonele locale a mers destul de bine. Totuşi, să
ţinem seama de faptul că organizaţiile noastre, unele, au o
structură confederativă, în sensul că sunt mai multe grupuri de
interese care coexistă şi în momentul în care se ceartă băieţii ăia
14
pe acolo apar scandalurile. Nici nu trebuie să stricăm foarte tare
unele lucruri, dar unde este necesar totuşi trebuie să intervenim.
Trebuie să fim foarte atenţi şi să vedem aceste lucruri. În plus, să
vedem zonele de vulnerabilitate şi aici poate, Ucu, tu ar trebui să
vezi mai atent. Poate strângem date şi de la administraţii şi aşa
mai departe. Unde sunt probleme cu unii dintre oamenii noştri.
Desemnarea candidaţilor va fi foarte importantă, criteriile de
desemnare a candidaţilor şi la alegerile locale şi la cele
parlamentare. Trebuie de pe acum să discutăm. Trebuie să ne
ocupăm de pe acum de colegii care nu vor mai fi pe listă. Să
vedem încă o dată lista de ambasadori, consuli, ataşaţi culturali şi
aşa mai departe, Mircea.
Dl. Mircea Geoană
Da.
Dl. Adrian Năstase
Să vedem încă o dată - şi am să spun asta şi aici la
videoconferinţă - noi putem să facem grupe de partid în
străinătate. Adeziunile se dau la Sectorul 1 la Bucureşti, dar să
încurajăm povestea asta. Sunt destul de mulţi oameni care cred
că pot să formeze, mai ales acum cei care stau mai mult în
străinătate, sunt oameni de la noi, am putea să formăm nişte
grupe din astea de partid care, din punct de vedere al imaginii, ar
putea să dea foarte bine, dar asta trebuie să vedem. Nu ştiu dacă
neapărat prin ambasade, nu-mi dau seama cum, pentru că ei nu
vin în ambasade. Trebuie să vedem prin organizaţiile judeţene, că
ele ştiu. Domnule, au plecat de la noi oamenii ăştia, sunt acolo şi
hai să-i urmărim şi acolo. Cred că este foarte important. Asta este
o altă chestiune.
Situaţia politică internaţională o s-o vedem săptămâna
viitoare.
Mandatul de membru nepermanent e foarte important. La
sfârşitul săptămânii eu am să merg pentru o zi şi ceva la Berlin,
sunt invitat la o reuniune importantă organizată de Societatea
15
Betesman, care are şi o influenţă destul de mare pe mass media.
Sandra Pralong. În orice caz, acolo vor fi prezenţi - am văzut
programul - ar fi Schroeder, Fischer, Verheugen, Kwasnievski,
premierul irlandez, eu şi încă una sau două persoane şi Kissinger,
da. Este un program foarte select şi cred că este interesant faptul
că ... În orice caz, ei au vândut o parte dintre ziare, vor să
dezvolte acuma alte zone. Vorbesc pe Europa de răsărit. Şi va
trebui să vedem mai atent.
D-na ...
...
Dl. Adrian Năstase
Dar poate mergi cu mine. Perfect. Şi este sâmbătă şi
duminică Retreatul economic, care este foarte important. Asta era
a doua chestiune pentru sfârşitul săptămânii şi vă rog să
participaţi. Vom avea invitaţi de marcă. Ce anume? ... Da, bun.
Mircea, te rog să le transmiţi tu, da? Eu nu am văzut încă
programul, aşa că ...
Dl. Mircea Geoană
... Steriu, care e ...
Dl. Adrian Năstase
Bun. Ce mai avem, Octav?
Dl. Octav Cozmâncă
Cu regulamentul, dacă au observaţii.
Dl. Adrian Năstase
Cu banii, spune-mi te rog. Cu automobiliştii, bun.
Dl. Octav Cozmâncă
Dacă sunt observaţii.
Dl. Adrian Năstase
Eugen, câţi bani am strâns?
Dl. Eugen Bejenariu
3 miliarde 728 de milioane.
Dl. Adrian Năstase
Te rog să faci lista cu toţi cei care ar fi trebuit să dea şi îi
bifezi pe cei care au dat şi aş vrea, mâine sau poimâine cel mai
târziu, să punem pe site-ul Guvernului şi spunem foarte clar,
domnule, astea erau categoriile cărora ne-am adresat. Şi poţi să
pui acolo, eventual, la primari şi la ceilalţi şi apartenenţa politică.
Te rog să faci rubrică, să pui PSD, PNL, PD şi vedem şi pe ai
noştri care nu au dat şi pe-ai lor care au dat sau nu au dat. Faci te
rog chestiunea asta şi-mi dai şi mie o listă.
Dezăpezirea drumurilor se desfăşoară conform
programului. S-au înţeles băieţii ăia, s-au liniştit, da? Prima
întrebare când am intrat aici de la un tip de la BBC. Eu nu i-am
răspuns.
Conferinţă de presă mâine. Octav. Foarte bine.
Dl. Nicolae Văcăroiu
Noi ne propusesem să facem o sesiune extraordinară la
sfârşitul lunii, dar, cel puţin la Senat, am discutat şi cu Dorneanu,
nu mai am motivaţia. Motivaţia era legată de legile electorale.
Dl. Adrian Năstase
Nu, legile Uniunii Europene.
Dl. Nicolae Văcăroiu
Domnule preşedinte, eu mai am trei, din care una e în
discuţie. Este vorba de fondul de garantare, ordonanţa cu
finanţele publice locale şi privatizarea SIDEX. Restul le-am trecut
pe toate. Toate comisiile, însă, ale Senatului lucrează ultima
săptămână din lună. Domnule preşedinte, toate comisiile lucrează
17
ultima săptămână din lună, iar Comisia Juridică o săptămână în
plus. Nu vă ascund faptul că mai am 68 de legi pe care le ţin ca
un pachet că nu am ce să le dau să mănânce şi intrăm în
electorat. M-aţi înţeles? Este adevărat că am 94 de iniţiative
legislative care sunt în dezavantajul nostru şi nu mă interesează şi
pe alea le plimbăm. Aceeaşi treabă e şi la Camera Deputaţilor.
Va trebui să mai cântărim până săptămâna viitoare.
Dl. Adrian Năstase
E în ordine. Domnule Gaspar, eu vă rog să vedeţi.
Dl. Acsinte Gaspar
Am întocmit deja o situaţie, i-am dat-o domnului preşedinte
Dorneanu, i-o dau şi domnului preşedinte Văcăroiu şi ne întâlnim
să discutăm.
Dl. Adrian Năstase
Discutaţi-le, dacă este cazul. Dacă nu e cazul, sigur că ...
Dl. Nicolae Văcăroiu
Dar lucrează. Trebuie să anunţăm că toate comisiile
lucrează. Tot Senatul este prezent. Am promis. Asta e o zonă
extraordinară.
Dl. Adrian Năstase
Bogdan, ai vrut să spui ceva?
Dl. Bogdan Niculescu Duvăz
Da, am vrut să spun doar că un lucru trebuie stabilit. Întradevăr,
scandalul de la Prefectură cu primarii trebuie să aibă un
răspuns. Mâine, domnule Cozmâncă, veţi primi sigur prima
întrebare sau a doua, asta e clar.
Dl. Dan Ioan Popescu
18
Mâine, la ora 12,00, este Consiliul primarilor şi prefectului,
după care mergem în conferinţă de presă. Nu trebuie privit ca un
conflict sau nu.
Dl. Adrian Năstase
Nu am dat nici un mesaj că nu s-au certat.
Dl. Bogdan Niculescu Duvăz
Am înţeles. Şi două lucruri, vroiam să fac două sublinieri. Eu
cred că în ceea ce priveşte alianţa ar fi bine ca deseori să greşim,
să spunem coaliţie, deci alianţa s-o numim coaliţie, chiar dacă ea
se numeşte altfel. Coaliţia presupune o înţelegere pe posturi şi
aşa mai departe. În concepţia oamenilor, alianţa e un fel de frăţie
şi atunci de câte ori putem greşi, cu atât mai bine.
Şi în ceea ce priveşte chestiunea ziarelor . Ziarele
independente şi chiar presa independentă nu se sfiesc să fie
partizane. Presa publică se teme ca nu cumva să nu cadă în
această greşeală. Acest lucru trebuie rezolvat.
Dl. Octav Cozmâncă
Două minute. Întrucât este prima videoconferinţă, v-aş ruga
pe toţi colegii să participaţi în seara asta. O oră va ţine, nu mai
mult. În sala de alături, acolo este instalaţia care face legătura cu
judeţele. Şi pe 30-31 cu grupurile parlamentare. O pregătim şi
discutăm lunea viitoare în detaliu. La Sinaia, la Mara. La Mara o
facem, acolo suntem cazaţi.
foarte interesant în toată ţara. Vă rog să observaţi, să vă uitaţi cu
atenţie. Încep tot felul de grupuri, de societăţi să cumpere
proprietăţi imobiliare. Până acuma erau italienii în Ardeal,
acuma sunt alţii în Moldova, nu ştiu cine sunt, în zona Iaşi şi altele
- prin intermediul unor băieţi care au lucrat la mari firme ruseşti
care sunt în România, nu ştim cine sunt, şi care cumpără tot felul
de proprietăţi în Iaşi şi în alte părţi, imobiliare. Este o chestiune
foarte interesantă pe care ar trebui să o vedem cu mare atenţie,
pentru că este foarte clar că bastioanele sau linia frontului cu
NATO acum se construieşte şi rămâne de văzut unde este. Va fi,
după părerea mea, o încercare în perioada următoare
extraordinară de dobândire de proprietăţi imobiliare, nu numai în
Vest, dar şi în Est şi va trebui să ne uităm cu atenţie.
Presa este tema pe care noi o gestionăm cel mai prost şi
asta pentru că nu vrem să ajungem, până la urmă, la o formulă
coagulată. Astăzi am recitit statutul. Este vorba de presa
partidului, de presa sub conducerea partidului. Sufletul! Nimic,
nimic din toate astea. "Dimineaţa" aproape că nu mi-am mai adus
aminte că există. Există undeva, stă pe undeva într-o clădire şi nu
are întotdeauna articole foarte rele, dar tipul de acolo vrea să
plece, redactorul şef. Nu ştiu, o desfiinţăm, o relansăm, o reluăm?
Nu neapărat e vorba de ,,Dimineaţa", e vorba de mass media în
general, pentru că, practic, mass media doreşte să arate că ea de
fapt este singura putere care contează în ţară şi că ea schimbă
guvernele şi regimurile politice. Şi asta este de fapt tema foarte
clară. Şi nu contează, până la urmă, că noi suntem la putere, a
făcut acelaşi lucru şi în 2000. Este o problemă de mentalitate.
Presa nu este în concurenţă, cum sunt partidele politice, ziarele
sunt cartelate, ele nu sar unul la altul, se fac înţelegeri şi stabilesc
anumite lucruri.
Cred că aici avem o foarte mare problemă şi dacă nu ne
trezim rapid să vedem ce facem ...
10
Dl. Adrian Năstase
Bun, o să discutăm separat chestiunea asta.
Televiziunea Română va trebui să încercăm să o facem mai
eficientă. Când am discutat cu - nu-mi mai aduc aminte, cu un
prim-ministru nu ştiu din ce ţară - mi-a spus un lucru foarte
interesant. Presa, mass media privată este legată de dreapta, iar
televiziunea publică nu ne susţine. Ideea fiind aceea că de fapt
angajamentele clare de dreapta, cum este acum şi cu Antena 1 şi
cu multe alte radiouri şi ziare care sunt pe anumite zone. L
a televiziune - m-am uitat duminică - era o emisiune de
divertisment. Cine era marea vedetă a Televiziunii Române?
Marcel Iureş, care vorbea despre statul care ne supără pe toţi, ne
enervează pe toţi. Cel care făcea emisiunea nu a ştiut să-i spună
sau nu a vrut că el a participat la campania electorală a lui
Constantinescu şi a fost într-un clip care îl recomanda pe
Constantinescu poporului ca să fie şeful statului. Chiar nu mai
există nici un alt actor din România capabil să vină la prima
emisiune de divertisment a anului?
Noi am mai făcut la un moment dat, l-am rugat pe Valentin
Nicolau să facă nu numai o analiză a ştirilor. La ştiri lucrurile se
echilibrează cumva, că rar mai reuşim noi să mai dăm o
informaţie pe pozitiv, dar, în orice caz, nu intră nimic pe negativ
despre ceilalţi. Asta nu va intra, să ne fie foarte clar, dar pe
ansamblul emisiunilor la televiziune, care sunt persoanele publice
care au apărut la talk-show-uri, care apar la emisiunea de seară
de nu ştiu când, personalitatea nu ştiu care, interviurile nu ştiu
care şi nu arăta foarte bine analiza aceea. A fost făcută pe o lună
de zile.
Vreau să reluăm aceste lucruri. La fel, TVR 2, la fel la
Radioul Naţional. Am sprijinit la un moment dat - trebuie să vorbim
şi cu Şeulean - Radioul pentru Tineret, care nu mai există. Îmi
spunea cineva de curând că media de vârstă a redacţiei la Radio
Tineret este 56 de ani. Eu vorbesc de Radiol Tineret. Este vorba
de faptul că, practic, emisiunea nu are audienţă, deci canalul ăsta
nu are audienţă.
11
Eu vă spun următorul lucru - eu nu am ascultat Radio
Tineret, aşa că nu ştiu cum e, dar dacă voi îl ascultaţi şi e bine, nu
am nimic împotrivă - eu pot să vă spun, însă, că băiatul meu cel
mare nu-l ascultă, băiatul mai mic nu ... Dacă voi ştiţi cine ascultă
Radio Tineret e bine şi sunteţi mulţumiţi, e în ordine, dar eu vă
spun că ăştia tineri pe care i-am auzit eu vorbind aşa, niciodată ...
I-am întrebat pe vreo doi-trei care erau cu Andrei despre Radio
Tineret şi m-au întrebat ce e asta. Da, da, e în ordine. Dacă e
mare fac nişte poveşti care să-i atragă într-un fel.
Dl. Nicolae Văcăroiu
După părerea mea, are o audienţă foarte mare emisiunile
astea la adresa Guvernului.
Dl. Adrian Năstase
Nu le-am văzut.
Dl. Nicolae Văcăroiu
Pe TVR 2. Nu vă mai spun că ... pentru că noi nu avem ...
Dl. Adrian Năstase
VR 2, în orice caz, a crescut foarte mult, ceea ce este bine,
dar dacă discută criticându-ne pe noi nu e bine. Trebuie să facem
analize. Acuma fiecare dintre noi ne-am uitat zece minute ...
Dl. Nicolae Văcăroiu
O oră a fost numai cu scandalurile din agricultură, cu ...
Dl. Adrian Năstase
Este foarte greu. Trebuie făcută o monitorizare de la cap la
coadă, că altfel, aşa, nu ne dăm seama. TVR 2, însă, a început să
crească şi devine un canal şi ar trebui să-l folosim mai bine.
Uite, ajungem aproape de ora 18,00 şi am vorbit numai eu.
Mai avem nişte probleme legate de monitorizări, de reacţie
rapidă. Nu ştim unele lucruri care par mai importante. Noi
12
monitorizăm numai ziarele centrale, nu avem o monitorizare
atentă sau, în orice caz, eu am una, dar nu este ...
Dl.
Cu presa locală.
Dl. Adrian Năstase
Cu presa locală. Bun. Este foarte important să vedem cum
reacţionăm, ce introducem. Nu reuşim să dăm suficient de ... deci
grupul de reacţie rapidă ...
Dl.
Cu presa locală trebuie să revedem toate ...
Dl. Adrian Năstase
Acum, că este domnul Ştireanu preşedinte executiv, cred că
lucrurile se vor rezolva. Este foarte bine, nu e o problemă. Haideţi
să mergem mai departe că e foarte târziu. E foarte bine, deci
haideţi, fiecare ce ştie, cu experienţa lui personală, că altfel aşa,
discutăm în general despre toate. Fiecare cu experienţa lui ce
ziare a făcut fiecare, că asta trebuie să vedem până la urmă, ne
implicăm cu bani, cu cunoştinţe, care sunt analiştii pe care îi
trimitem la televiziuni. Data viitoare poate facem un text aşa şi
fiecare să treacă 10 analişti pe care el îi recomandă pentru
televiziuni, radiouri şi aşa mai departe.
Dl.
Pe politici economice ...
Dl. Adrian Năstase
Haideţi să începem. Mergem cu trei oameni de fiecare dată
şi cu şapte revoluţionari?! Oricât de buni ar fi revoluţionarii, nu pot
să fie la toate talk-show-urile. Au încercat. Cu partidul o să vorbim
mai mult acolo. Nu avem vreme să discutăm mai mult, dar o să le
tot vedem lucrurile astea.
13
Eu cred, însă, că trebuie să revenim foarte rapid la ordinea
de zi şi apoi lucrurile superimportante o să vă rog să le spuneţi
voi.
Calendarul principalelor acţiuni. Asta este o chestiune
importantă pe care va trebui s-o decidem până săptămâna
viitoare. Săptămâna viitoare o să facem şi o întâlnire cu domnul
preşedinte Iliescu, după amiază, să discutăm din nou despre
calendarul electoral, legile electorale şi tot în formatul în care am
mai fost acolo. Până atunci, să pregătim din nou materiale, să
vedem exact care sunt temele. Important este să vedem cum
mergem.
În rest, săptămâna viitoare poate decidem şi elemente mai
concrete, începem să pregăti echipa de campanie electorală -
asta este o chestiune - şi analiza cu judeţele, deci o programare a
judeţelor pentru perioada 19-23 ianuarie. Să încercăm în
săptămâna aceea să vedem. Îi chemăm aici la partid şi facem şi o
pregătire cu ei. O facem când mă întorc din China? A, nu, asta e
în februarie. Nu, dar merg împreună cu Gutteres şi cu încă cineva,
cu cineva din Italia, nu cu Pasino, cu cel care a fost prim-ministru,
Dalema. Cu Amato merg? E mai bine dacă este Amato, dar am
impresia că este Dalema totuşi. Bun. Amato este un tip
superinteligent. Dalema este mai de stânga şi este mai dificil. Şi
mergem pentru o întâlnire de contact între Internaţionala
Socialistă şi Partidul Comunist Chinez, ceea ce este foarte
important. Trebuie să vedem mai departe.
Analiza cu judeţele, am stabilit. Dacă sunt probleme, unele
dintre ele le vedem operativ şi facem schimbările necesare.
Trebuie lucrat foarte serios cu fiecare judeţ, cu sondaje, cu tot ce
trebuie, probleme, să încercăm din nou să vedem punctele de
vulnerabilitate.
Noi am reuşit destul de bine să ne organizăm, până acum la
partid relaţia cu zonele locale a mers destul de bine. Totuşi, să
ţinem seama de faptul că organizaţiile noastre, unele, au o
structură confederativă, în sensul că sunt mai multe grupuri de
interese care coexistă şi în momentul în care se ceartă băieţii ăia
14
pe acolo apar scandalurile. Nici nu trebuie să stricăm foarte tare
unele lucruri, dar unde este necesar totuşi trebuie să intervenim.
Trebuie să fim foarte atenţi şi să vedem aceste lucruri. În plus, să
vedem zonele de vulnerabilitate şi aici poate, Ucu, tu ar trebui să
vezi mai atent. Poate strângem date şi de la administraţii şi aşa
mai departe. Unde sunt probleme cu unii dintre oamenii noştri.
Desemnarea candidaţilor va fi foarte importantă, criteriile de
desemnare a candidaţilor şi la alegerile locale şi la cele
parlamentare. Trebuie de pe acum să discutăm. Trebuie să ne
ocupăm de pe acum de colegii care nu vor mai fi pe listă. Să
vedem încă o dată lista de ambasadori, consuli, ataşaţi culturali şi
aşa mai departe, Mircea.
Dl. Mircea Geoană
Da.
Dl. Adrian Năstase
Să vedem încă o dată - şi am să spun asta şi aici la
videoconferinţă - noi putem să facem grupe de partid în
străinătate. Adeziunile se dau la Sectorul 1 la Bucureşti, dar să
încurajăm povestea asta. Sunt destul de mulţi oameni care cred
că pot să formeze, mai ales acum cei care stau mai mult în
străinătate, sunt oameni de la noi, am putea să formăm nişte
grupe din astea de partid care, din punct de vedere al imaginii, ar
putea să dea foarte bine, dar asta trebuie să vedem. Nu ştiu dacă
neapărat prin ambasade, nu-mi dau seama cum, pentru că ei nu
vin în ambasade. Trebuie să vedem prin organizaţiile judeţene, că
ele ştiu. Domnule, au plecat de la noi oamenii ăştia, sunt acolo şi
hai să-i urmărim şi acolo. Cred că este foarte important. Asta este
o altă chestiune.
Situaţia politică internaţională o s-o vedem săptămâna
viitoare.
Mandatul de membru nepermanent e foarte important. La
sfârşitul săptămânii eu am să merg pentru o zi şi ceva la Berlin,
sunt invitat la o reuniune importantă organizată de Societatea
15
Betesman, care are şi o influenţă destul de mare pe mass media.
Sandra Pralong. În orice caz, acolo vor fi prezenţi - am văzut
programul - ar fi Schroeder, Fischer, Verheugen, Kwasnievski,
premierul irlandez, eu şi încă una sau două persoane şi Kissinger,
da. Este un program foarte select şi cred că este interesant faptul
că ... În orice caz, ei au vândut o parte dintre ziare, vor să
dezvolte acuma alte zone. Vorbesc pe Europa de răsărit. Şi va
trebui să vedem mai atent.
D-na ...
...
Dl. Adrian Năstase
Dar poate mergi cu mine. Perfect. Şi este sâmbătă şi
duminică Retreatul economic, care este foarte important. Asta era
a doua chestiune pentru sfârşitul săptămânii şi vă rog să
participaţi. Vom avea invitaţi de marcă. Ce anume? ... Da, bun.
Mircea, te rog să le transmiţi tu, da? Eu nu am văzut încă
programul, aşa că ...
Dl. Mircea Geoană
... Steriu, care e ...
Dl. Adrian Năstase
Bun. Ce mai avem, Octav?
Dl. Octav Cozmâncă
Cu regulamentul, dacă au observaţii.
Dl. Adrian Năstase
Cu banii, spune-mi te rog. Cu automobiliştii, bun.
Dl. Octav Cozmâncă
Dacă sunt observaţii.
Dl. Adrian Năstase
Eugen, câţi bani am strâns?
Dl. Eugen Bejenariu
3 miliarde 728 de milioane.
Dl. Adrian Năstase
Te rog să faci lista cu toţi cei care ar fi trebuit să dea şi îi
bifezi pe cei care au dat şi aş vrea, mâine sau poimâine cel mai
târziu, să punem pe site-ul Guvernului şi spunem foarte clar,
domnule, astea erau categoriile cărora ne-am adresat. Şi poţi să
pui acolo, eventual, la primari şi la ceilalţi şi apartenenţa politică.
Te rog să faci rubrică, să pui PSD, PNL, PD şi vedem şi pe ai
noştri care nu au dat şi pe-ai lor care au dat sau nu au dat. Faci te
rog chestiunea asta şi-mi dai şi mie o listă.
Dezăpezirea drumurilor se desfăşoară conform
programului. S-au înţeles băieţii ăia, s-au liniştit, da? Prima
întrebare când am intrat aici de la un tip de la BBC. Eu nu i-am
răspuns.
Conferinţă de presă mâine. Octav. Foarte bine.
Dl. Nicolae Văcăroiu
Noi ne propusesem să facem o sesiune extraordinară la
sfârşitul lunii, dar, cel puţin la Senat, am discutat şi cu Dorneanu,
nu mai am motivaţia. Motivaţia era legată de legile electorale.
Dl. Adrian Năstase
Nu, legile Uniunii Europene.
Dl. Nicolae Văcăroiu
Domnule preşedinte, eu mai am trei, din care una e în
discuţie. Este vorba de fondul de garantare, ordonanţa cu
finanţele publice locale şi privatizarea SIDEX. Restul le-am trecut
pe toate. Toate comisiile, însă, ale Senatului lucrează ultima
săptămână din lună. Domnule preşedinte, toate comisiile lucrează
17
ultima săptămână din lună, iar Comisia Juridică o săptămână în
plus. Nu vă ascund faptul că mai am 68 de legi pe care le ţin ca
un pachet că nu am ce să le dau să mănânce şi intrăm în
electorat. M-aţi înţeles? Este adevărat că am 94 de iniţiative
legislative care sunt în dezavantajul nostru şi nu mă interesează şi
pe alea le plimbăm. Aceeaşi treabă e şi la Camera Deputaţilor.
Va trebui să mai cântărim până săptămâna viitoare.
Dl. Adrian Năstase
E în ordine. Domnule Gaspar, eu vă rog să vedeţi.
Dl. Acsinte Gaspar
Am întocmit deja o situaţie, i-am dat-o domnului preşedinte
Dorneanu, i-o dau şi domnului preşedinte Văcăroiu şi ne întâlnim
să discutăm.
Dl. Adrian Năstase
Discutaţi-le, dacă este cazul. Dacă nu e cazul, sigur că ...
Dl. Nicolae Văcăroiu
Dar lucrează. Trebuie să anunţăm că toate comisiile
lucrează. Tot Senatul este prezent. Am promis. Asta e o zonă
extraordinară.
Dl. Adrian Năstase
Bogdan, ai vrut să spui ceva?
Dl. Bogdan Niculescu Duvăz
Da, am vrut să spun doar că un lucru trebuie stabilit. Întradevăr,
scandalul de la Prefectură cu primarii trebuie să aibă un
răspuns. Mâine, domnule Cozmâncă, veţi primi sigur prima
întrebare sau a doua, asta e clar.
Dl. Dan Ioan Popescu
18
Mâine, la ora 12,00, este Consiliul primarilor şi prefectului,
după care mergem în conferinţă de presă. Nu trebuie privit ca un
conflict sau nu.
Dl. Adrian Năstase
Nu am dat nici un mesaj că nu s-au certat.
Dl. Bogdan Niculescu Duvăz
Am înţeles. Şi două lucruri, vroiam să fac două sublinieri. Eu
cred că în ceea ce priveşte alianţa ar fi bine ca deseori să greşim,
să spunem coaliţie, deci alianţa s-o numim coaliţie, chiar dacă ea
se numeşte altfel. Coaliţia presupune o înţelegere pe posturi şi
aşa mai departe. În concepţia oamenilor, alianţa e un fel de frăţie
şi atunci de câte ori putem greşi, cu atât mai bine.
Şi în ceea ce priveşte chestiunea ziarelor . Ziarele
independente şi chiar presa independentă nu se sfiesc să fie
partizane. Presa publică se teme ca nu cumva să nu cadă în
această greşeală. Acest lucru trebuie rezolvat.
Dl. Octav Cozmâncă
Două minute. Întrucât este prima videoconferinţă, v-aş ruga
pe toţi colegii să participaţi în seara asta. O oră va ţine, nu mai
mult. În sala de alături, acolo este instalaţia care face legătura cu
judeţele. Şi pe 30-31 cu grupurile parlamentare. O pregătim şi
discutăm lunea viitoare în detaliu. La Sinaia, la Mara. La Mara o
facem, acolo suntem cazaţi.
Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (II)
Pentru a nu uita, pentru a condamna, spre a nu se mai repeta
Pe baza imensului material documentar consultat, a mărturiilor victimelor şi a unei copleşitoare literaturi pe tema experienţei comuniste din România, întrucât dictatura comunistă din România s-a făcut vinovată de crime imprescriptible împotriva umanităţii, membrii Comisiei propun şefului statului măsuri legate de: 1. condamnare; 2. memorializare; 3. legislaţie şi justiţie; 4. cercetare şi arhive; 5. educaţie.
I. Condamnare a comunismului:
- condamnarea explicită, categorică şi neechivocă a sistemului comunist din România, de la înfiinţarea sa, pe bază de dictat, în anii 1944-1947 şi până la prăbuşire, în decembrie 1989. Făcând acest lucru, preşedintele României îşi va afirma admiraţia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptătorii din rezistenţă şi militanţii partidelor politice anihilate de comunişti şi până la disidenţii şi opozanţii perioadei Ceauşescu. Prin gestul său, Preşedintele ţării va aduce un solemn omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Brătianu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Ion Flueraş şi Iosif Jumanca, miilor de clericilor ortodocşi, greco-catolici, de alte confesiuni şi religii aruncaţi în lagăre şi închisori, ierarhilor care au înfruntat regimul (Nicolae Popovici), martirilor Bisericilor precum Ioan Suciu, Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, Márton Áron, membrilor partidelor democratice din România, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponenţilor şi disidenţilor. În acelaşi timp îşi va exprima compasiunea pentru suferinţele îndurate de marea majoritate a poporului român. Luând act de acest Raport, Preşedintele ţării poate spune cu mâna pe inimă: Regimul comunist din România a fost ilegitim şi criminal. Condamnând acest regim, statul democratic român condamnă instrumentele acestuia, în primul rând Partidul Comunist Român şi Securitatea, precum şi persoanele responsabile pentru neligitimitatea şi criminalitatea comunismului. Nu este vorba de marea masă a membrilor de partid, a căror unică activitate era să-şi achite cotizaţia şi să participe lunar la şedinţe formale, golite de orice conţinut, ci de instituţia partidului, deci de aparatul birocratic, „nomenclatura” acestuia, acea castă parazitară care a făcut posibilă dictatura. În cazul Securităţii, a fost vorba de o instituţie criminală şi teroristă, de la început şi până la sfârşit. Securitatea a fost subordonată conducerii centrale şi teritoriale (regionale/judeţene) a partidului comunist (PMR/PCR). În consecinţă, acestea au reprezentat structuri cu scopuri represiv-criminale, acţionând de regulă prin intermediul Securităţii.
- Comunismul a căzut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode şi mentalităţi comuniste au continuat să existe sub diferite forme, unele extrem de grave, pe care avem datoria le prezentăm tocmai pentru că ele reprezintă forme de manifestare ale vechiului regim, transfigurat, însă nu transformat fundamental.
Astfel, Comisia propune şefului statului să ia în consideraţie necesitatea de a analiza în mod riguros, ştiinţific, evenimentele din decembrie 1989 şi postdecembriste, direct legate de regimul comunist, inclusiv prin finalizarea în regim de urgenţă a cercetărilor începute prin justiţie. Aceste evenimente sunt următoarele: a). reprimarea
12
manifestaţiilor anticomuniste din perioada decembrie 1989-aprilie 1990; b). diversiunea etnică de la Târgu-Mureş din martie 1990; c). reprimarea manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii din Bucureşti (manifestaţia a început în 22 aprilie 1990 şi a durat 52 de zile; formele de reprimare au acţionat discontinuu, culminând cu reprimarea din 13-15 iunie 1990); d). „mineriadele” din 1991 şi 1999. Toate acestea au fost diversiuni şi manifestări tipic comuniste. Considerăm necesară formarea unei comisii de studiere a „mineriadelor” (din 1990, 1991, 1999) şi, în primul rând, a celei din 13-15 iunie 1990. Considerăm necesară formarea unei comisii de studiere a reprimării revoltelor muncitoreşti din Valea Jiului (1977) şi din Braşov (1987). Este necesară desecretizarea imediată a arhivelor Ministerului de Interne şi garantarea accesului neîngrădit la acestea pentru lămurirea a ceea ce s-a petrecut în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi pe parcursul anului 1990.
Considerăm că se impune recunoaşterea oficială a caracterului anticomunist al Revoluţiei din decembrie 1989. Deoarece N. Ceauşescu şi clica sa ajunseseră să fie identificaţi cu comunismul ca regim şi ideologie (PCR – Partidul, Ceauşescu, România), era normal ca această revoltă populară să dobândească rapid un caracter anticomunist. La fel de previzibilă a fost şi reacţia panicată şi agresivă a nomenclaturii renăscute (de fapt niciodată complet distrusă). Este necesară analiza felului în care birocraţia s-a regrupat şi a exploatat sentimentele antitotalitare pentru a împiedica avansul revoluţiei. Totodată, se impune recunoaşterea oficială a Proclamaţiei de la Timişoara (din martie 1990), precum şi a manifestaţiei anticomuniste din aprilie-iunie 1990 care a avut loc în Piaţa Universităţii din Bucureşti, ca momente constitutive şi reprezentative ale Revoluţiei anticomuniste începută în decembrie 1989. Deturnarea caracterului anticomunist al revoluţiei din decembrie 1989 şi reprimarea manifestărilor anticomuniste au constituit acte deliberate de asfixiere a pluralismului democratic şi tentative de restaurare a unui regim autoritar, de tip dictatorial.
- adoptarea de către Camerele Reunite ale Parlamentului a unei declaraţii explicite de condamnare a crimelor comunismului, de regret şi de compasiune faţă de victimele acestora, în spiritul Rezoluţiei nr. 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.
II. Memorializare:
- înfiinţarea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste. Urgentarea construirii în centrul capitalei a unui Monument al Victimelor Comunismului. Continuarea omagierii victimelor comunismului prin ridicarea de monumente comemorative şi în alte locuri simbolice din ţară, completând seria celor realizate de AFDPR.
- introducerea în muzeele de istorie din ţară a unor secţiuni referitoare la ororile comunismului. Înfiinţarea, în colaborare cu Fundaţia Academia Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, CNSAS, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Istorie „George Bariţ”, a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din România. Asemeni Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, acest muzeu va fi în egală măsură un loc de memorie şi unul al afirmării valorilor
13
societăţii deschise. Muzeul va fi condus de un consiliu ştiinţific numit de Preşedintele ţării. Pe lângă Muzeu ar fi necesară crearea unui centru de documentare destinat informaţiei publice, cu acces neîngrădit, în care să fie colecţionate documente esenţiale pentru înţelegerea fenomenului comunist, a universului concentraţionar, a propagandei ca mijloc de constrângere spirituală.
- organizarea unei conferinţe internaţionale pentru condamnarea crimelor comunismului, anunţată la Strasbourg, la 27 ianuarie 2006, de către ministrul de Externe român şi programată să aibă loc în România, la Sighet, având în vedere că acest prim Memorial al Victimelor Comunismului din lume se află din 1995 sub egida Consiliului Europei, iar în 1997 a fost declarat de către Parlamentul României „ansamblu de interes naţional” (în 1998 a fost nominalizat printre primele trei locuri ale memoriei europene, împreună cu Memorialul de la Auschwitz şi cu Memorialul Păcii din Franţa).
- continuarea emisiunilor de la TVR din ciclul Memorialul Durerii, realizate de Lucia Hossu Longin, cu o programare la ore de maximă audienţă.
- organizarea unei expoziţii permanente în cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de poliţie politică, documente care să fie reprezentative pentru fenomenul încălcării drepturilor civile fundamentale în România comunistă.
- organizarea unui ciclu de conferinţe în marile centre universitare, în care să fie prezentat conţinutul Raportului CPADCR, însoţit de explicaţii, comentarii şi documente ilustrative.
- publicarea raportului pe website-ul Administraţiei Prezidenţiale, după o perioadă de editare, stilizare şi definitivare a capitolelor. Traducerea Raportului în limbile de circulaţie universală şi publicarea lui. Publicarea unor variante prescurtate ale Raportului în română şi în versiuni străine.
- membrii şi experţii Comisiei vor pune la dispoziţia Departamentului de Comunicare Publică a Preşedinţiei lista fondurilor arhivistice pe care le-au consultat pentru a fi afişate pe site-ul Preşedinţiei.
- necesitatea adaptării rezultatelor cercetării şi a raportului pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre regimul comunist în care subiectul represiunii să ocupe un loc important) care să fie predat în învăţământul mediu. Revizuirea manualelor şcolare şi introducerea în programele de învăţământ a unui curs obligatoriu de studiere a represiunii comuniste.
- formarea unui grup restrâns de cercetători, sub egida Preşedinţiei, care să elaboreze în circa un an o Enciclopedie a comunismului românesc. Acelaşi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual şcolar.
- este importantă cunoaşterea luptei, a opoziţiei şi a rezistenţei faţă de comunism a României şi a poporului român în perioada 1919-1944: participarea armatei române la lupta împotriva regimului totalitar-bolşevic condus de Bela Kuhn, al cărui scop a fost,
14
între altele, promovarea viziunii lui Lenin despre revoluţia comunistă mondială; opoziţia statului constituţional român şi a formaţiunilor politice democratice în raport cu poziţia antinaţională a PCdR, care a dus la interzicerea acestui partid şi a dezamorsat temporar planurile expansioniste ale Kremlinului prin neutralizarea unui instrument politic total devotat lui Stalin şi Cominternului; lupta pentru eliberarea teritoriilor româneşti anexate nelegitim, prin forţă şi abuz de URSS (în iunie 1940), ca rezultat al acordului gangsteresc dintre Hitler şi Stalin (Pactul Ribbentrop-Molotov din august 1939 şi anexele sale secrete): Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Din nefericire, guvernul Antonescu a asociat politica de eliberare a teritoriilor româneşti cu o solidaritate necondiţionată cu Germania hitleristă şi a pus în practică măsuri de exterminare a unor largi straturi de populaţie civilă, pe baza ideologiei rasiste, aşa cum reiese din Raportul Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România. Meritul luptei împotriva comunismului a fost anulat de alianţa fatală cu Germania lui Hitler, a cărei ideologie – nazismul – a fost la fel de nefastă precum ideologia comunistă a Uniunii Sovietice conduse de Stalin.
- este necesară aprecierea justă a luptei, a opoziţiei şi a rezistenţei unei bune părţi a poporului român faţă de comunism între 1945-1989. Acestea sunt cu atât mai merituoase cu cât s-au manifestat în condiţiile unui regim extrem de dur. Ne referim în primul rând la teroarea exercitată prin intermediul Securităţii, o poliţie politică la fel de dură precum cea sovietică. Prezentul Raport oferă exemple de luptă, opoziţie şi rezistenţă faţă de comunism: voinţa covârşitor anticomunistă exprimată la alegerile din 19 noiembrie 1946, în pofida faptului că România era practic controlată de Uniunea Sovietică încă din martie 1945; rezistenţa armată prin numeroase grupuri de partizani existente în întreg teritoriul României (1944-începutul anilor 1960); numărul imens de deţinuţi politici şi persoane discriminate din punct de vedere politic (între 500 000 şi 2 000 000) raportat la numărul populaţiei; rezistenţa faţă de colectivizarea forţată, proces care a inclus şi represiuni deosebit de brutale împotriva revoltelor ţărăneşti; forme de solidarizare cu Revoluţia anticomunistă din Ungaria din 1956; revolta muncitorească din Valea Jiului (1977); diversele forme de rezistenţă individuală la eforturile statului totalitar de a controla viaţa personală, inclusiv forme de a evita regimul draconic prin care au fost interzise avorturile după Decretul din 1966 (el însuşi unic pentru întreg blocul sovietic în epocă); diferitele forme de disidenţă colectivă (mişcarea Goma, ALRC, SLOMR etc); exemplele de disidenţă individuală (Vasile Paraschiv, Radu Filipescu, Doina Cornea şi alţii); revolta muncitorească de la Braşov (1987); spiritul de sacrificiu al populaţiei neînarmate şi paşnice („vom muri şi vom fi liberi”) în timpul revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989.
III. Legislaţie şi justiţie:
- declararea crimelor şi abuzurilor regimului comunist – în baza dovezilor existente – ca fiind crime împotriva umanităţii şi, în consecinţă, imprescriptibile juridic.
- având în vedere criminalitatea şi nelegitimitatea regimului comunist, se impune adoptarea urgentă a legii lustraţiei.
15
- desfiinţarea prin lege a condamnărilor emise pe baza unor articole cu caracter politic făcând parte din codurile penale din 1948, 1955 şi 1968 cu modificările ulterioare, ţinând cont de neconstituţionalitatea conţinutului şi a procedurii aplicării lor, chiar faţă de Constituţiile din 1948, 1952, respectiv 1965, precum şi de încălcarea flagrantă a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului votată de Adunarea Generală ONU la 10 decembrie 1948. Anularea pedepselor cu închisoare şi muncă forţată rezultate pe baza decretului 153/1970 privind „parazitismul social”, „anarhismul” şi orice alt „comportament deviant”. Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza căreia se putea desface contractul de muncă pentru „abateri de la etica şi echitatea socialistă”. Anularea condamnărilor la moarte de tipul celor aplicate aşa-zişilor trădători de ţară, care nu au trădat de fapt România, ci criminalitatea comunismului. De exemplu: Constantin Răuţă – 1973, Ion Mihai Pacepa – 1977, Mircea Răceanu – 1989.
- recunoaşterea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ilegalităţii măsurilor de internare administrativă în unităţi, colonii şi batalioane de muncă, a domiciliilor obligatorii, a arestărilor fără mandat, a actelor de tortură fizică şi psihică din timpul anchetei şi detenţiei, a arestărilor colective pe bază de naţionalitate, apartenenţă politică, religioasă sau profesiune, a asasinatelor politice, a tratamentelor psihiatrice cu scop represiv, a discriminărilor pe bază de origine socială, religioasă sau etnică în politica de cadre şi în învăţământ.
- abrogarea prin lege a prevederilor decretului prezidenţial al lui Nicolae Ceauşescu din 1988 în ceea ce priveşte crimele politice (scoaterea de sub incidenţa acelui decret a infracţiunilor de natură politică). Acest decret a amnistiat diverse condamnări (de exemplu, infracţiunile soldate cu pedepse sub 10 ani au fost amnistiate, iar pedepsele de peste 10 ani au fost reduse la jumătate). Datorită aplicării acestui decret, securişti şi şefi comunişti care, de pildă, au torturat sau au ordonat torturarea unor disidenţi nu pot fi acţionaţi în justiţie, deoarece orice vină în afară de omor a fost amnistiată prin acest act normativ. Există opinia că, din punct de vedere legal, aceasta a fost cauza principală pentru care nu s-a putut face „Procesul comunismului”: majoritatea crimelor nu au fost omoruri, ci: tortură, lovituri cauzatoare de moarte, bătăi, privare ilegală de libertate, abuz în serviciu cu vătămarea intereselor persoanei etc., toate „amnistiate”.
- în puţine cazuri de crime politice de dinainte de decembrie 1989 au avut loc urmăriri penale şi procese care să se soldeze cu condamnări (procesele membrilor CPEx, procesul lui Victor A. Stănculescu, procesul asasinilor lui Gheorghe Ursu). Însă în toate aceste cazuri sistemul juridic corupt a făcut ca şi condamnaţii să fie eliberaţi la foarte scurt timp, totdeauna sub pretexte medicale. De aceea se impune declanşarea de cercetări penale şi realizarea de noi expertize medico-legale, de data aceasta transparente, independente şi obiective, în toate cazurile în care condamnaţii pentru crime politice săvârşite în comunism au fost eliberaţi pe motive medicale, existând suspiciunea că certificatele şi expertizele medico-legale în baza cărora au fost eliberaţi ar fi putut fi fost false.
- foştii cetăţenii români exilaţi în perioada comunistă (şi/sau urmaşii lor direcţi) să-şi reprimească drepturile de care au fost privaţi prin abuz (drepturile referitoare la cetăţenie – este vorba în primul rând de scriitorul disident Paul Goma care nu a renunţat niciodată 16
la cetăţenia română şi nu are nici un motiv să o solicite acum –, avere, alte drepturi). Foştii cetăţeni români care au făcut cerere de plecare definitivă cu scopul reîntregirii familiei sau cu alte scopuri (şi/sau urmaşii lor direcţi), inclusiv cei care au fost “vânduţi” (cetăţenii români de etnie germană, evreiască, română şi de alte etnii) să-şi reprimească drepturile (cetăţenie, avere şi alte drepturi). Statul român trebuie să-şi ceară tuturor scuze şi să-i cheme înapoi, pe ei şi/sau pe urmaşii lor. Toţi cetăţenii români emigraţi, izgoniţi, “vânduţi”, toţi cei care au reuşit să părăsească legal sau clandestin România din cauza criminalităţii comunismului (şi/sau urmaşii lor direcţi), trebuie să poată veni înapoi. În felul acesta se vor diminua şi efectele crimei istorice îndreptate împotriva minorităţilor etnice, a germanilor, maghiarilor şi a evreilor, care, trăind sute de ani pe teritoriul României, şi-au adus o contribuţie extrem de importantă la cultura şi civilizaţia acestui spaţiu.
- toate nedreptăţile şi nelegiuirile făcute de regimul comunist trebuie reparate prin legi. De exemplu: foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei, şi ai Ministerului de Interne, ai “Justiţiei” comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei. Pensia foştilor deţinuţi politici şi a urmaşilor direcţi ai acestora să fie considerabil majorată. Foştilor deţinuţi politici să li se acorde cât mai multe gratuităţi: asistenţă medicală, medicamente, transport urban şi interurban, abonamente radio-TV, costul mediu de întreţinere: căldură, energie electrică, gaz metan, apă, salubritate).
- propunerea de a se interzice drept forme de negaţionism, pedepsibile prin lege, tentativele de apologie a regimului comunist ori a liderilor comunişti. Extremismul de stânga trebuie respins cu aceeaşi hotărâre precum cel de dreapta. A nega crimele comunisului este la fel de inacceptabil cu a le nega pe cele ale fascismului. La fel cum este intolerabilă evocarea apologetică a crimelor contra umanităţii comise de regimul Antonescu, considerăm că este de neacceptat proliferarea de busturi şi alte forme comemorative în raport cu activiştii comunişti. Interzicerea afişării în public a simbolurilor şi însemnelor comuniste (steaua roşie, drapelul roşu cu secera si ciocanul, stema RPR, repectiv RSR) cu excepţia contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzării materialelor de propagandă comunistă (afişe, pliante, cărţi, filme, cântece) cu excepţia contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de foşti comunişti (în măsura în care mai există) pentru nume publice (străzi, localitaţi, instituţii etc).
- propunerea de a lua în consideraţie solicitările foştilor deţinuţi politici legate de recunoaşterea publică a tragediei prin care au trecut. Majorarea pensiilor acestora prin acordarea unei pensii suplimentare, precum şi a unor indemnizaţii retroactive compensatorii, acordarea de gratuităţi (asistenţă medicală, medicamente, transport public), acordarea unor indemnizaţii pentru deţinuţii politici care nu sunt pensionari.
- recunoaşterea calităţii de deţinuţi politici a celor arestaţi pentru participarea la manifestaţia anticomunistă din Piaţa Universităţii.
17
- modificarea legislaţiei referitoare la Arhivele Naţionale şi imediata desecretizare a tuturor arhivelor legate de perioada comunistă şi trecerea Arhivelor Naţionale în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. La 17 ani de la Revoluţia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparenţei şi accesibilităţii tuturor arhivelor comuniste. Obstacolele întâlnite frecvent şi frustrant de către membrii şi experţii Comisiei trebuie înlăturate de urgenţă şi fără ezitări. Legea Arhivelor Naţionale trebuie modificată imediat în ceea ce priveşte termenele de acces la arhivele de interes istoric, care sunt în flagrantă contradicţie cu Legea 544/2001 a Liberului Acces la Informaţia Publică. Neglijarea îndeplinirii obligaţiei legale de a aduce Legea Arhivelor în concordanţă cu prevederile Legii Generale de Acces la Informaţie din anul 2001 şi până azi arată lipsa de voinţă politică în a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetătorii regimului comunist. Susţinem adoptarea imediată a variantei de armonizare propusă de APADOR-CH, fără a mai aştepta revizuirea generală a Legii Arhivelor Naţionale, care rămâne un deziderat important.
IV. Cercetare şi arhive:
- Comisia apreciază sprijinul constant al Preşedintelui Traian Băsescu în direcţia facilitării accesului la arhive. Mulţumim, de asemenea, arhiviştilor de la Arhivele Naţionale, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte şi Arhivele Militare Române. În relaţia cu deţinătorii de arhive, experienţe mai puţin fericite s-au înregistrat la Ministerul Administraţiei şi Internelor – Arhiva Aparatului Central, Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Statistică, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
- Este indispensabil ca transferul tuturor arhivelor comunismului de la serviciile secrete sau alţi deţinători la CNSAS sau Arhivele Naţionale să fie însoţit de o anchetă detaliată a tratamentului la care au fost supuse aceste arhive. Suntem ultima ţară din cele candidate la Uniunea Europeană care extrage, cu mare dificultate, arhivele comunismului din domeniul Securităţii şi armatei. Vreme de peste cincisprezece ani, aceste arhive au fost secretizate arbitrar, distruse sau manipulate, mai ales contra foştilor disidenţi, a opoziţiei politice, a societăţii civile apărute în 1990. Fără o analiză riguroasă a felului în care serviiciile secrete au tratat moştenirea Securităţii, atât cea internă, cât şi cea externă, nu se poate vorbi de o despărţire a lor de trecutul acesteia.
- Solicităm şefului statului acţiunea cât se poate de hotarâtă pentru deblocarea accesului la arhivele comuniste, în totalitatea lor. Comisia recomandă publicarea pe internet a inventarelor Ahivelor Naţionale, ale Direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, ale Armatei, CNSAS, SRI, SIE, Ministerelor Justiţiei, de Interne, Sănătaţii, Învăţământului etc. Sensul acţiunii acestei Comisii nu se rezumă la examinarea trecutului. O Românie democratică este una în care accesul la istorie, deci la arhive, este liber şi neîngrădit.
18
- Deţinătorii de arhive din România trebuie să-şi practice profesia la standarde internaţionale. Actualul acces selectiv este, în parte, legat direct de problema deţinătorilor de arhive şi a atitudinii lor neprofesionale. Ei se află acolo cu scopul de a servi interesele cercetătorilor, şi nu pentru a stabili parametrii şi limitele activităţii de cercetare. Arhivarii nu sunt specialişti în cercetare. Punând limite proiectelor de cercetare şi felului în care cercetătorii consultă materialele din arhivă, ei periclitează validitatea şi credibilitatea oricărei forme de cercetare. Aceasta este una din cele mai importante probleme privind activitatea arhivelor româneşti şi trebuie corectată fără întârziere.
- Cercetătorii trebuie să aibă acces nelimitat la inventarul tuturor arhivelor instituţionale. Din experienţa membrilor comisiei reiese că activitatea celor care controlează accesul cercetărilor la dosare trebuie evaluată riguros, iar instituţiile unde se află (Arhivele Naţionale, CNSAS, ministere etc.) trebuie să îşi asume răspunderea pentru modul în care gestionează astfel de poziţii de autoritate. În repetate rânduri persoane cu putere de decizie în această privinţă au acţionat astfel încât să descurajeze accesul la dosare, atât în cazul unor membri ai Comisiei, cât şi al altor cercetători, împiedicând astfel desfăşurarea activităţii de cercetare în arhive. În mod similar, activitatea deţinătorilor de arhive din teritoriu va trebui să se conformeze practicilor şi standardelor profesionale.
- Funcţionarii de la instituţiile deţinătoare de arhive trebuie să înceteze practica de a acumula sau ascunde documente, blocând astfel accesul cercetătorilor din afara instituţiei respective până la publicarea lor de către angajaţii arhivelor. Aceasta este o practică răspândită dar care nu ar exista dacă deţinătorii de arhive ar atinge un nivel de profesionalism deontologic. Este inacceptabil ca cercetătorilor să li se spună frecvent că dosarele solicitate nu există cu toate că ele se află în arhive. La fel de reprobabilă este şi interzicerea accesului în sălile de lectură cu laptopuri şi camere foto digitale sau refuzul de a pune la dispoziţia cercetătorilor facilităţi pentru funcţionarea şi utilizarea acestor mijloace moderne de stocare şi copiere a documentelor. Comisia insistă ca asemenea practici să fie eliminate şi ca legislaţia privitoare la Arhivele Naţionale să ţină cont de această propunere.
- desecretizarea arhivelor „grupelor operative” (Servicul „K”, după 1956), ca o ultimă şansă de a descoperi din rapoartele securiştilor care supravegheau închisorile locurile secrete unde au fost înmormântaţi numeroşi deţinuţi politici;
- restituirea arhivelor cultelor religioase confiscate în mod abuziv;
- retrocedarea arhivelor sioniste capturate de Securitate şi accesul la dosarele personale ale tuturor sioniştilor. Imperativul ca organele abilitate să dea publicităţii locurile unde sunt îngropaţi sioniştii care au pierit în anchete şi adoptarea măsurilor corespunzătoare pentru reînhumarea lor conform datinii evreieşti.
- Solicităm SRI descoperirea şi predarea neîntârziată instituţiilor şi Fundaţiei abilitate a „Jurnalului” lui Gheorghe Ursu în scopul publicării. Jurnalul a fost păstrat de Securitate până în februarie 1990, predat pentru câteva zile către GDS şi revista „22”, dar în martie 1990 a fost preluat şi depozitat în Arhiva SRI, de unde a dispărut în 1996. Jurnalul
19
reprezintă o autopsie a epocii comuniste pentru care inginerul Gheorghe Ursu a fost anchetat, torturat şi, în cele din urmă, ucis.
- Distrugerea, manipularea (falsificarea) sau ascunderea (sustragerea) de documente de către funcţionari de stat în exerciţiul funcţiunii constituie fapte penale. De aceea, Comisia recomandă declanşarea de urmăriri penale de către organele juridice abilitate (Procuratura) împotriva celor care au „distrus sau manipulat” dosarele Securităţii sau ale altor instituţii. SRI a pretins că aceste dosare au avut un caracter secret şi în anii 1990. În fapt, tocmai prin invocarea acestui pretins statut de „secret de serviciu” sau „de stat”, SRI a refuzat ani de zile restituirea către persoanele interesate atât a dosarelor, cât şi a altor materiale din arhivele fostei Securităţi (manuscrise etc). Or, dacă au fost secrete, accesul la aceste dosare trebuia, conform regulamentelor SRI, să fie strict controlat. Trebuiau să fie sigilate, sigiliul verificat periodic, iar cei care le luau „în lucru” trebuiau să semneze atât într-un borderou ataşat chiar la dosar, cât şi în registrul arhivei. Se pot stabili astfel vinovăţiile de abuz în serviciu prin distrugerea/falsificarea/sustragerea/înstrăinarea unor documente importante, documente care în unele cazuri ar fi putut stabili fapte penale (arestări fără mandat, acte de tortură fizică şi psihică în timpul detenţiei, asasinate politice, tratamente psihiatrice represive, discriminări etc). Abuzurile legate de falsificarea/distrugerea dosarelor pot fi cercetate penal chiar conform legii actuale, deoarece au fost comise după 1988, deci nu cad sub incidenţa decretului lui Ceauşescu sus pomenit.
- desecretizarea acordurilor încheiate între România şi RFG privind plata unor „despăgubiri” şi acordarea unor avantaje economice României în funcţie de numărul de etnici germani lăsaţi să părăsească România.
- necesitatea grăbirii transferului documentelor Tribunalelor Militare, ale Direcţiei de evidenţă a Miliţiei, a Ministerului Justiţiei etc. spre CNSAS şi sporirea numărului de angajaţi din această instituţie pentru a putea gira mai eficient documentele şi punerea lor la dispoziţia publicului.
V. Educaţie:
- Prezentarea adevărului referitor la perioada precomunistă, comunistă şi postcomunistă în manualele şcolare şi cursurile universitare de istorie.
- sprijinirea studiului aprofundat în institutele şi centrele de cercetare ştiinţifică existente în cadrul statului sau al societăţii civile, în vederea alcătuirii unor lucrări fundamentale de istorie a perioadei comuniste.
- înfiinţarea unui sistem de 12 burse prezidenţiale acordate anual, pe bază de concurs, unor cercetători (sub 40 de ani) interesaţi de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste. Bursierii vor lucra în cadrul Muzeului, a centrului de documentare şi, pe bază de colaborare, în cadrul IICCR.
20
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
